joi, 7 octombrie 2004

Moscova decide fondarea comunismului romanesc

CRISTINA DIAC

O delegatie a socialistilor romani pleaca la Moscova, Mecca rosie a comunismului, in august 1920. Vor accepta sau nu conditiile de afiliere la Internationala a III-a? Aceasta este intrebarea asupra careia plana o mare incertitudine si la care delegatii vor fi fortati sa raspunda.

In Romania, in 1920 erau nu mai putin de trei partide socialiste: unul in Vechiul Regat, altul in Transilvania si Banat si Partidul Socialist din Bucovina. Unificarea lor se va dovedi o chestiune anevoioasa. In 1919 a fost adoptat un program politic si electoral unic si s-a format Consiliul General, organism reprezentativ de conducere. In octombrie 1920 s-a hotarat organizarea celor trei partidelor socialiste regionale pe baza unui statut unic.
LA MECCA ROSIE. O delegatie alcatuita din socialisti din toate cele trei partide pleaca la Moscova. Ioan Flueras si Eugen Rozvan reprezentau organizatiile socialiste din Transilvania si Banat, Gheorghe Cristescu si Alexandru Dobrogeanu-Gherea pe cele din Regat, Constantin Popovici reprezenta miscarea sindicala, iar David Finkelstein-Fabian, presa socialista. Deoarece nimeni nu era lamurit in legatura cu noua Internationala, mandatul delegatilor este “limitat si pur informativ“. Pleaca la Moscova la sfarsitul lunii august, dupa incheierea lucrarilor celui de-al doilea congres kominternist. Dupa nenumarate peripetii, ajung in capitala Rusiei sovietice abia in 22 octombrie. Vor ramane pe teritoriul sovietic pana la inceputul anului 1921. Discutiile s-au dovedit a fi anevoioase. Ele se vor concentra in principal pe acceptarea sau neacceptarea de catre delegatia romana a conditiilor de afiliere la Komintern.
CONDITIILE DE AFILIERE. In martie 1919 aparuse la Moscova Internationala a III-a Comunista (Kominternul). Scopul declarat al Internationalei a III-a era declansarea revolutiei mondiale.
Prin revolutie se urmarea infrangerea capitalismului si instaurarea comunismului victorios in lumea intreaga. In realitate, asa cum scria ziarul socialist Lumea noua in 1922, “Internationala a III-a a fost puternic influentata de interesele Rusiei sovietice. Conducatorii ei efectivi, in majoritatea rusi, in dorinta de a consolida republica sovietica, trebuiau sa faca tot posibilul spre a dezlantui in Europa revolutia sociala“. Asadar, interesele Rusiei sovietice erau cele care primau, victoria comunismului in Europa si mai ales in Germania viza, in primul rand, consolidarea regimului bolsevic din Rusia.
Ca Internationala a III-a servea interesele sovietice rezulta si din faptul ca una dintre conditiile de afiliere (stabilite la Congresul al doilea al Kominternului din august 1920) cerea ca: “Orice partid care vrea sa faca parte din Internationala Comunista este obligat sa dea ajutor neconditionat oricarei republici sovietice in lupta impotriva fortelor contrarevolutionare“.
Kominternul era gandit ca un “partid unic mondial“ si nu ca o federatie de partide nationale, asa cum fusese in cazul primelor doua Internationale. Partidele membre erau considerate sectii externe ale partidului bolsevic. De aici centralismul excesiv si rigiditatea in privinta acceptarii conditiilor de afiliere. Acestea urmareau o deplina uniformizare a actiunilor comuniste, fara a tine seama de conditiile specifice din fiecare tara. In acest sens, la punctul 16 se spunea ca: “Toate hotararile congreselor internationale comuniste, precum si hotararile Comitetului Executiv sunt obligatorii pentru toate partidele care tin de Internationala Comunista“. Aceasta a fost conditia care a starnit cele mai multe reactii contrare din partea multor socialisti, inclusiv din Romania.
Alta conditie importanta era ultima dintre cele 21 in care se spunea: “Acei membri de partid care resping din principiu conditiile si principiile conducatoare ale Internationalei Comuniste trebuie exclusi din partid. Acelasi lucru se va aplica in special delegatilor congresului extraordinar“. Aceasta maniera de a trata opozitia din partid – cine nu e de acord cu linia oficiala trebuie sa dispara! – va ramane una dintre caracteristicile comunismului de la nastere si pana la decesul sau.
CHESTIONAR BOLSEVIC. Luand la cunostinta in drum spre Rusia de continutul conditiilor de afiliere, membrii delegatiei au ezitari in a le accepta. Decisi sa-i oblige la angajamente clare, reprezentantii Internationalei adreseaza urmatorul set de intrebari delegatilor romani:
· Declarati ca, in numele Comitetului Central al partidului dvs., sunteti de acord cu cele 21 de conditii?
· Aceste teze si conditii trebuie adoptate fara rezerve de catre urmatorul dvs. congres?
· Declarati ca, imediat dupa intoarcerea dvs. in Romania, Grigorovici, Jumanca, Flueras si consortii lor vor fi exclusi din partid?
· Declarati ca va supuneti tuturor hotararilor Federatiei Comuniste Balcanice si ca-i asigurati cea mai fierbinte participare si intelegere din partea dvs.?
...SI RASPUNSURI ROMANESTI. Intr-un prim raspuns la intrebarile reprezentantilor Kominternului privind afilierea, Gh. Cristescu si C. Popovici incearca sa mai atenueze din duritatea conditiilor puse de Internationala.
Peste numai cateva zile insa, patru dintre cei cinci membri ai delegatiei sunt obligati sa raspunda altui chestionar. Reprezentantii Kominternului doreau sa-i oblige la raspunsuri ferme. Desi intrebarile erau pe aceeasi tema – acceptarea celor 21 de conditii de afiliere – raspunsurile difereau semnificativ. Prin aceasta, cei patru semnau angajamentul inregimentarii comuniste si supunerii Moscovei. Iata raspunsurile care pecetluiesc aparitia comunismului in Romania si recunoasterea supunerii Moscovei:
· “Declaram ca, personal, suntem completamente de acord cu tezele celui de-al doilea Congres al Internationalei si cu cele 21 de conditii si ne insarcinam a starui, cu toate fortele, pentru recunoasterea lor de catre Comitetul Central.
· Ne insarcinam a lupta din toate fortele ca aceste teze si conditiuni sa fie complet admise de catre apropiatul congres al partidului nostru. · Ne insarcinam a declara, indata dupa intoarcerea noastra in Romania, prin presa si oralmente, necesitatea de a exclude din partid pe Grigorovici, Jumanca, Flueras et Co. si a cere aceasta excludere. Semnau Gh. Cristescu, C. Popovici, Rozvany Eugen, A. Dobrogeanu-Gherea.

SCOPUL DELEGATIEI
Ioan Flueras il expune astfel: "(...) Partidul ne-a dat sarcina de a intra in legatura cu Executiva Internationalei a III-a comuniste pentru a cunoaste conditiile afilierii, in cazul in care partidul nostru se hotaraste sa faca acest lucru, pentru ca noi, la plecarea noastra, nu am stiut nimic de cele 21 de puncte. Dupa ce Comitetul Executiv va fi luat la cunostinta de situatia din partidul nostru (...) noi am dori, de asemenea, sa obtinem un raspuns in scris de la Executiva, in ce masura privesc partidul nostru cele 21 de puncte ale conditiilor de afiliere, pentru cazul cand acesta hotaraste afilierea la Internationala a III-a comunista, la Congresul ce va fi convocat in cel mai scurt timp dupa intoarcerea noastra". Eugen Rozvan confirma: "Conditiile de afiliere nu le-am putut discuta acasa, intrucat le-am primit numai in drum spre Rusia. Insa eu sunt convins ca la Congresul care va avea loc la Bucuresti, marea majoritate se vor supune acestor conditii".

PERIPETII
Presa vremii a ridiculizat vizita delegatiei socialistilor romani la Moscova. Sub titlul "Ce s-a intamplat cu delegatia plecata la Moscova?" se arata: "Cristescu-Plapumarul si Dobrogeanu-Restaurant nu au putut trece in Rusia. Delegatii bolsevicilor romani nu au fost luati in seama de colegii lor straini si isi pierd vremea in Austria, asteptand bani din Rusia".

"Sculati voi, oropsiti ai vietii,
Voi, osanditi la foame, sus
Sa fiarba-n inimi razvratirea
Sa-nceapa al lumii vechi apus.
Hai la lupta cea mare
Rob cu rob sa ne unim
Internationala cu toti s-o faurim".Internationala - imnul proletarilor de pretutindeni