joi, 28 octombrie 2004

Strigat revolutionar impotriva Romaniei

PAULA MIHAILOV

In 1918, intr-un manifest semnat impreuna cu Mihai Bujor, Rakovski se adresa de la Petrograd romanilor astfel: “Cetateni! Acum oligarhia alearga la o miselie noua. Sarlatanii deprinsi sa conduca tara cu siretlicuri si viclesug cred ca vor izbuti sa pastreze si mai departe privilegiile si puterea“.

La inceputul lui iunie 1917, la Odessa, ia fiinta Comitetul Roman de Actiune Social-Democrata, la initiativa lui Mihai Gh. Bujor, Alexandru Nicolau, A. Zalic, socialisti romani refugiati in Ucraina.
INCEPE LUPTA. Misiunea declarata a comitetului erau refacerea miscarii muncitoresti, propaganda revolutionara pentru schimbarea regimului politic si proclamarea republicii sovietelor in Romania. Pentru realizarea obiectivelor, initiatorii isi mai propuneau organizarea de batalioane revolutionare care sa lupte impotriva dusmanilor revolutiei ruse. Scopul nedeclarat al comitetului era anihilarea Romaniei ca stat suveran, subordonarea ei intereselor Rusiei bolsevice si retrocedarea Basarabiei. Organul de presa al social-democratilor romani din Odessa era ziarul Lupta, condus de Cristian Rakovski, care la acea vreme era presedintele Sovietului Uncrainean.
Peste doar sase luni, la Iasi, vor aparea primele informatii despre o iminenta “lovitura“ pe care bolsevicii din Ucraina o pregateau tarii noastre.
In 7 noiembrie 1917, la Petrograd, Lenin preia conducerea Rusiei. Urmand experienta loviturii de stat din Rusia tarista, liderul bolsevic isi propusese “eliberarea“ tarilor vecine de oligarhia imperialista prin metode similare. Pentru indeplinirea acestui deziderat leninist si in Romania, a fost ales Cristian Rakovski.
PERSEVERENTA REVOLUTIONARA. Intr-un ziar din Odessa, Rakovski expune “motivele“ pentru lupta impotriva statului al carui cetatean fusese, astfel: “Cei cunoscatori in afacerile romane stiu de ce popularitate se bucura numele meu in Romania printre tarani si popor. Acest nume l-am obtinut prin lupta mea, timp de multi ani, cand m-am achitat de libertate, am fost expulzat si pus la atacuri injurioase prin strazi si a trebuit sa vad batjocoriti camarazii mei“.
Pentru punerea in aplicare a planurilor sale, Rakovski se adreseaza Parlamentului ucrainean, cerand sa fie ajutat sa inlature monarhia si sa organizeze revolutia proletara pe teritoriul romanesc. Primeste insa un raspuns negativ. Fara a se descuraja, apeleaza, in numele socialistilor romani, la sprijinul lui Lenin: “Noi, socialistii romani, avem o mare intristare. (...) Cea mai mare parte din organizatiile noastre se gasesc in teritoriul ocupat de nemti, iar acelea care exista sunt paralizate in actiunea lor de regimul politienesc de teroare, de arestari samavolnice si impuscari. Sperantele lor (ale socialistilor - n.n.) se indreapta catre guvernul socialist al Rusiei“.
Lenin nu va intarzia cu raspunsul. La sfarsitul lui noiembrie 1917, trimite la Iasi un comando de 100 de oameni, sub conducerea fostului comandant al garnizoanei Kronstad, S.G. Rosal. Scopul lui era asasinarea, arestarea sau rapirea Regelui Ferdinand si eliminarea fizica a generalului Scerbacev, seful fortelor armate rusesti din Moldova. Misiunea contra generalului Scerbacev esueaza, trupele romanesti de la Iasi reusind sa inlature pericolul si sa dezarmeze revolutionarii rusi.
PRIGOANA. Rakovski nu renunta nici de aceasta data la planurile sale revolutionare. Primind imputerniciri speciale de la Petrograd, el va ordona arestarea membrilor Consulatului roman de la Odessa, a ofiterilor si demnitarilor romani aflati aici in refugiu. La solicitarea Basarabiei, proclamata in forta, in decembrie 1917, Republica Sovietica, armata romana intervine pentru o apara de atacurile rusesti. Motiv pentru care guvernul sovietic declara razboi Romaniei.
ACORD FORTAT. In martie 1918, generalul Alexandru Averescu este numit prim-ministru. Incoltit de conditiile de beligeranta, Averescu se vede nevoit sa incheie cu Rakovski un acord. Prevederile acestuia vizau aprovizionarea Romaniei prin Basarabia, schimbul de prizonieri si retragerea soldatilor romani de pe teritoriul provinciei.
Averescu va fi apostrofat in Parlament pentru gestul sau, si la scurt timp isi pierde si functia.
HAITUIRE ORGANIZATA. Comitetul de Actiune Social-Democrata de la Odessa nu este singurul organism care va lupta impotriva monarhiei de Hohenzollern. In acelasi oras ucrainean se infiinteaza, cu acordul Rusiei, RUMCEROD-ul sau Comitetul Executiv al Sovietelor de pe Frontul Roman, din Flota Marii Negre si din Regiunea Odessa. Scopul sau era extinderea revolutiei bolsevice pe teritoriul Romaniei.
La Petrograd, Lenin ordona, in ianuarie 1918, organizarea Colegiului Suprem pentru Problemele Ruso-Romane impotriva Contrarevolutiei in Sudul Rusiei. Sub conducerea lui Cristian Rakovski, Colegiul isi propune coordonarea activitatii tuturor organizatiilor bolsevice civile si militare din Odessa si Basarabia contra Romaniei. Desi actiunile revolutionarilor romani refugiati nu vor avea succes imediat, locul lor este bine definit in miscarea comunista internationala.

DESPRE RAKOVSKI IN ANUL 2000
In zilele noastre, numele revolutionarului Rakovski a revenit in atentia opiniei publice prin infiintarea Centrului Socialist Balcanic “Cristian Rakovski“. La initiativa Partidului Revolutionar al Muncitorilor din Grecia (EEK) si a Ligii Marxiste a Muncitorilor din Turcia (MIB), la Atena, intre 22 si 24 ianuarie 2000, s-a organizat pentru prima data Conferinta Socialista Balcanica Anti-NATO. Conferinta era un raspuns negativ fata de razboiul purtat de NATO in Kosovo, raspuns pe care l-au dat cele opt tari participante, printre care se numara si Romania. Participantii, organizatii muncitoresti de stanga, au format la sfarsitul Conferintei un Comitet International Muncitoresc si Centrul Socialist Balcanic. Scopul acestui din urma centru este implinirea unui mai vechi deziderat al revolutionarului Rakovski: intemeierea unei Federatii Socialiste Balcanice. Baza politica a Centrului Socialist Balcanic “Cristian Rakovski“ se gaseste in punctele programatice ale Rezolutiei Politice a Primei Conferinte Socialiste Balcanice. Printre cele mai importante dintre aceste puncte se numara lupta impotriva (...) nationalismului, xenofobiei, antisemitismului si rasismului, (...) pentru socialism mondial si o societate fara clase.

“(...) Toata ciocoimea si toata cioclovimea noastra se simt sigure sub adapostul baionetelor germane. Poporul roman trebuie sa se pregateasca sa smulga puterea din mana stapanilor de azi pentru a introduce si la noi domnia adevarata a poporului muncitor“.
Manifest bolsevic, decembrie 1918

“Soldati, muncitori si tarani romani, revolutia poporului a ajuns la pragul tarii noastre. Se apropie sfarsitul guvernarii mosierilor si birocratilor, care a varat poporul roman in blestematul razboi si care a condamnat milioane de oameni la moarte de gloante, de foame si tifos. Curand puterea va apartine maselor muncitoresti“
Manifest catre romani, Rakovski, 1918