miercuri, 27 octombrie 2004

Ungaria, republica celor 133 de zile

CORNEL MICU

La finele primului razboi mondial, bolsevicii au invins si in Ungaria. Victoria lor, ca si cea a efemerei Republici a Sfaturilor din Ungaria, a fost legata de numele lui Bela Kuhn, revolutionar de profesie.

La sfarsitul anului 1918, pozitia bolsevicilor in Rusia era inca nesigura. Desi detineau puterea in principalele centre urbane, razboiul civil facea ravagii in restul teritoriului. In ciuda acestei situatii, ofensiva revolutionara trebuia sa continue.
Ungaria a fost o prioritate. O parte dintre soldatii acesteia fusesera capturati de trupele ruse intre 1914 si 1917, cand Rusia tarista luptase contra Monarhiei Duale Austro-Ungare. Dintre acesti prizonieri au fost recrutati viitori “revolutionari“.
Printre statele invinse, Ungaria ocupa un loc aparte. Avusese un statut de natiune dominanta in cadrul Monarhiei Duale Austro-Ungare, iar pierderea razboiului a insemnat destramarea acesteia. Infrangerea a fost urmata de pierderi teritoriale in favoarea statelor din jur, printre care si Romania.
PRIMUL GUVERN. Austro-Ungaria a fost scoasa din lupta de revolutie. La Budapesta, in 29-30 octombrie, comandantul garnizoanei a predat puterea unui guvern, sub conducerea contelui liberal Mihàly Kàroly. Acesta a semnat un armistitiu cu marile puteri invingatoare in razboi (SUA, Marea Britanie, Franta si Italia) si a declarat Ungaria o republica independenta.
Situatia noului guvern era insa dificila. In interior, armata se dezintegra. Soldati inarmati, impreuna cu muncitori si tarani infiintau soviete (sfaturi populare), avand pretentii de autoguvernare. Pe de alta parte, situatia teritoriala a Ungariei ramanea neclara: armistitiul lasa rezolvarea acestei probleme pe seama viitoarei Conferinte de Pace, ce urma sa aiba loc in 1919, la Paris. Pana atunci s-au stabilit doar zone de demarcatie intre trupele ungare si cele ale statelor din jur. Conflictele erau insa frecvente, iar nemultumirile populatiei erau provocate atat de situatia economica grea de la finele razboiului, cat si de iminentele pierderi teritoriale.
COMUNISTII. In urma revolutiei ruse din februarie, situatia prizonierilor de razboi maghiari din Rusia a devenit ambigua. Unii au fost eliberati, printre care si Bela Kun, un ziarist de stanga, capturat in 1916. Altii au ramas in lagare.
Ideile comuniste entuziasmau acesti oameni, dezamagiti de razboi. Nu degeaba bolsevicii acordau o importanta deosebita propagandei in lagarele de prizonieri. Bela Kun a fost cucerit de ideile radicale ale programului comunist. Profesia de ziarist l-a ajutat sa devina un bun propagandist si, bucurandu-se de simpatia lui Lenin, a inceput sa recruteze o parte din acesti prizonieri pentru cauza revolutiei.
In curand, comunistii unguri se organizau in... Rusia. Bela Kun a devenit nu numai liderul lor, ci al tuturor comunistilor, organizati intr-o federatie a gruparilor comuniste straine din Rusia.
In cadrul acestui organism grupul ungar se ocupa cu agitatia politica. De fapt, Lenin insusi il numise pe Kun la conducerea scolii de propaganda de la Moscova. La inceputul lunii noiembrie 1918, primii agitatori vor pleca la Budapesta. In curand ii va urma si Kun.
INCERCARI ESUATE. Ajunsi in Ungaria, comunistii au constatat ca sunt prea putini pentru fondarea unui partid. Kun si tovarasii sai au fost nevoiti sa colaboreze cu o grupare social-democrata radicala si cu una socialist-revolutionara. Aceste grupuri au constituit, la Budapesta, in decembrie 1918, Partidul Comunist Ungar.
Slabiciunea comunistilor ungari reiese si din esecul primei tentative de preluare a puterii, in februarie 1919. Insurectia pe care isi propuneau sa o declanseze a esuat. Ca urmare a acesteia, Bela Kun si alti 200 de militanti au fost inchisi.
Singurul domeniu in care comunistii excelau comparativ cu social-democratii era propaganda. Reusita lor se datora fondurilor primite din Rusia si talentului lui Kun in acest domeniu.
PUTEREA. Nici in Ungaria nu a fost vorba de o adevarata revolutie. Nu s-a produs nici macar o lovitura de stat, precum cea din octombrie 1917, in Rusia. In fapt, comunistilor le-a fost oferita puterea.
La 20 martie 1919, Ungariei i-au fost prezentate conditiile de pace impuse de invingatori. Pierderile teritoriale erau foarte mari, notabila fiind cedarea Transilvaniei catre Romania. In aceste conditii, Mihàly Kàroly a oferit puterea social-democratilor, care pentru a putea guverna au ales colaborarea cu comunistii. Asadar, nici pe departe nu era vorba despre o revolutie!
Noul guvern era condus de liderul social-democrat Sandor Garbay. Bela Kun detinea portofoliile internelor si cel al razboiului, foarte importante in conditiile de atunci: Ungaria trebuia sa negocieze cu invingatorii, sa intareasca relatiile cu bolsevicii din Rusia si... sa exporte revolutia.
Modelul de guvernare a fost copiat dupa cel al bolsevicilor rusi, recurgandu-se la teroarea revolutionara. Guvernul purta denumirea de Consiliul Comisarilor Poporului. Rolul parlamentului a fost preluat de soviete (sfaturile populare). Aparatul de represiune era reprezentat de “baietii lui Lenin“, trupele de soc comuniste. Exista, dupa modelul CEKA, si o “Comisie pentru Mentinerea Ordinii si Disciplinei si Combaterea Contrarevolutiei“.
Bolsevicii unguri s-au considerat solidari cu cei rusi si s-au raliat internationalismului proletar. Kun a sprijinit insurectia anarhista de la Viena (aprilie 1919) si a planuit unirea Ungariei cu Rusia bolsevica. In acest scop a atacat Romania si Cehoslovacia.
Atacul asupra Romaniei a fost sustinut de nationalismul promovat de social-democrati, neimpacati cu gandul pierderii Transilvaniei. Prioritate a avut insa Cehoslovacia, sperandu-se o jonctiune cu trupele bolsevice din Ucraina, prin Galitia si nordul Bucovinei. Planul a dat gres din cauza evolutiei razboiului civil din Rusia. Singurul rezultat notabil a fost crearea unei Republici a Sfaturilor in Slovacia.
In relatiile cu marile puteri invingatoare in razboi, comunistii au refuzat reluarea negocierilor, propusa de generalul englez John Christian Smuts. Atitudinea aroganta a acestuia (ajuns la Budapesta a refuzat sa coboare din trenul blindat cu care venise si i-a cerut lui Bela Kun sa se prezinte la el) a determinat, in parte, aceasta reactie.
In vara anului 1919, Republica Ungara a Sfaturilor se destrama din interior. Nationalizarea intreprinderilor, colectivizarea satelor si... prohibitia alcoolului au starnit reactii de nemultumire. Guvernarea prin teroare a slabit si mai mult pozitia comunistilor. Trupele de pe front se retrageau in dezordine. Ofensiva declansata de armata romana in iulie 1919 nu a putut fi oprita. Intrarea trupelor romane in Budapesta, la 3 august 1919, a marcat sfarsitul bolsevismului in Ungaria.

ARMATA ROSIE
Prohibitia alcoolului a fost una din masurile nepopulare ale comunistilor. Afecta nu atat producatorii, cat... consumatorii. Se pare totusi ca motivele acestei decizii erau intemeiate. Iata ce declara Bela Kun la 2 mai 1919, in Consiliul Comisarilor Poporului: “Diviziile noastre – a intaia si a cincea (…) s-au retras din partile de nord ale Tisei pe directia Budapesta, in stare de ebrietate. Am fost nevoiti sa le dezarmam armamentul si munitia necesare proletariatului…“

OPINCA
Victoria romanilor din august 1919 a fost dureroasa mai ales pentru nationalistii unguri: pierdeau orice sansa de a vedea Transilvania incorporata Ungariei. Umilinta a fost completa cand dispretuitii “valahi“, cum erau numiti romanii de catre unguri, au inaltat pe cladirea parlamentului maghiar, in varful steagului romanesc, o... opinca. Aceasta simboliza preeminenta romanilor din Transilvania, in mare parte tarani, asupra ungurilor, care populau orasele.

FIDELITATE
“Punem revolutia proletara ungara sub protectia socialismului international si suntem decisi sa o aparam pana la ultimul strop de sange impotriva oricarui atac“
Bela Kun, dupa “cucerirea“ puterii