marți, 7 decembrie 2004

Ana Pauker, revolutionara la 17 ani

MIHNEA ANASTASIU
Ana Pauker a fost varianta romaneasca a revolutionarilor de profesie. Pana sa ajunga la putere, va gusta neplacerile vietii de comunist in Europa interbelica. A fost inchisa in Romania, a activat ca instructor al Cominternului in capitale europene, a cunoscut toti liderii cominternisti cu care a fost contemporana.

Ana Pauker, pe numele ei de fata Rabinsohn, s-a nascut la 13 decembrie 1893 in comuna Codaesti, judetul Vaslui, intr-o familie evreiasca de conditie modesta. Tatal Anei, Hers Kaufman Rabinsohn, era un evreu ultrareligios, sever, si dezinteresat de aspectele materiale ale vietii. Mama, Sarah Rabinsohn, era exact opusul, o femeie pragmatica si intreprinzatoare, un adevarat stalp al familiei. Ana s-a simtit mai aproape insa de bunicul ei patern, un rabin cu o vasta cultura teologica, sub influenta caruia a crescut. Acesta a fost cel care alesese numele Anei la nastere. Se inspirase dupa Hanah, mama profetului Samuel, simbol de curatie sufleteasca si modestie.
STUDII. Educatia Anei Pauker a fost una neobisnuita pentru copiii acelor vremuri. Pe langa scoala primara „Fratia Sionului“, Ana a mai beneficiat de educatie in cadrul comunitatii evreiesti careia ii apartinea. Familia Rabinsohn s-a mutat, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, la Bucuresti, orasul cu cea mai mare comunitate evreiasca din Vechiul Regat. Aici si-a petrecut Ana copilaria si aici si-a inceput studiile la o scoala evreiasca (heder) destinata, in special, baietilor. In ciuda faptului ca a terminat cursurile scolii primare ca premianta, cutumele evreiesti in ceea ce priveste educatia fetelor cat si saracia parintilor au facut sa inceapa ulterior o scoala professionala de rit askenazi. Catre 1910, dupa sustinerea unor examene la limba ebraica si la religia mosaica, a fost angajata de o scoala evreiasca sa predea la clasa I. Din aceeasi perioada dateaza si primele sale contacte cu literatura marxista. A fost influentata in orientarea politica de colegul si iubitul ei din acea vreme Heinrich Sternberg, asa cum ii va relata ulterior lui Corneliu Coposu in penitenciarul din Cluj.
IN CADRUL MISCARII. In 1915 se alatura socialistilor bucuresteni. In timpul primului razboi mondial, in Bucurestiul ocupat de germani, miscarea socialista a trebuit sa-si desfasoare activitatea in clandestinitate. Ana Pauker s-a remarcat in acei ani tinand discursuri la diferite intalniri clandestine, impartind manifeste si incercand sa organizeze o tipografie a miscarii. Iata cum motiveaza Ana Pauker optiunea ei ideologica: „Am intrat in miscarea muncitoreasca revoltata de nedreptatea sociala pe care am vazut-o si despre care stiam si deoarece, din ceea ce am citit, am perceput clasa muncitoare ca o clasa asuprita care lupta impotriva exploatarii si nedreptatii sociale“. Este evident o optiune sincera, caci „nu se intra intr-o miscare revolutionara, care este persecutata de guvern, din motive ordinare sau oportuniste“. Curand dupa inscrierea in randurile socialistilor, Ana Rabinsohn a fost desemnata sa activeze in cadrul serviciului financiar al organizatiei din Bucuresti. Urmarile implicarii sale politice nu intarzie sa se vada. Decide sa ii invete pe elevi cantece revolutionare si refuza sa le predea religia. Ca urmare, in 1917, este demisa de conducerea scolii la care lucra.
Perioada razboiului este una de cotitura pentru miscarea socialista internationala. Desi PSDMR-ul fusese oficial interzis, membrii acestuia se intalneau in clandestinitate pentru a analiza desfasurarea razboiului mondial si evenimentele din Rusia anului 1917. Totodata incepe sa se manifeste tot mai pregnant tendinta de radicalizare a miscarii socialiste sub imboldul cuceririi puterii de catre bolsevicii rusi. Ana Rabinsohn se implica in aceasta perioada in mai multe actiuni interzise, cum ar fi: distribuirea de manifeste, transmiterea de mesaje clandestine si ajutorarea activistilor de partid aflati in detentie.
VIATA IN ROSU. In 1918 il va cunoaste pe Marcel Pauker, fiul proprietarului ziarelor de stanga „Dimineata“ si „Adevarul“. Simpatiile socialiste comune ii vor apropia pe cei doi tineri. In plina agitatie revolutionara, ei decid sa paraseasca Romania pentru a-si definitiva studiile. Ana va locui la Geneva, unde va studia medicina, iar Marcel, la Zürich, pentru a-si desavarsi studiile in inginerie. Greutatile de adaptare la cerintele sistemului de invatamant elvetian si dificultatile financiare o vor forta insa din nou pe Ana sa-si abandoneze studiile. Marile castiguri ale stagiului elvetian au fost pentru Ana Rabinsohn diversele intalniri pe care le-a avut cu personalitati reprezentative ale miscarii socialiste internationale, cum ar fi: Ren... Lachenal, Humbert Droz, Henry Barbusse, Stasia Stanislavskaia, Platten Nicoll. L-a cunoscut chiar si pe celebrul Tristan Tzara! La inceputul anului 1921 i s-a alaturat lui Marcel Pauker la Zürich, unde s-au casatorit. In acelasi an au revenit in Romania. Aici si-au dedicat intreaga energie miscarii revolutionare autohtone aflate in acel moment in criza.
LA VARSTA ROMANTICA. Sotii Pauker vor avea o ascensiune rapida in randurile nou-infiintatului Partidul Comunist din Romania. Marcel este cooptat in conducerea provizorie a partidului, iar Ana va ocupa pozitia de secretara a Comisiei Centrale a Femeilor afiliate la partid. In acest timp organizeaza o campanie pentru recrutarea de noi membri, incearca sa organizeze sindicatele si sa le pregateasca pentru greva. In octombrie 1922 va participa la al II-lea Congres al partidului desfasurat la Ploiesti, prilej cu care este aleasa in Consiliul General (un fel de comitet central). Tot in 1922 participa la al IV-lea Congres al Cominternului, de la Moscova. Punctul culminant al carierei sale politice de pana atunci a fost numirea sa in pozitia de secretara a Comitetului Central al „Ajutorului Rosu“. Urmare a activitatilor sale, Ana Pauker a fost arestata pentru prima data in toamna anului 1923. In mai putin de doi ani urmeaza alte perioade de detentie. In acest timp, legaturile ei si ale lui Marcel Pauker cu conducerea din acea vreme a partidului se vor deteriora constant. Ca urmare, sotii Pauker au plecat in februarie 1926 in strainatate.

CARACTERIZARE
„Activista cu inalta calificare politica si teoretica, dar prezentandu-se destul de slab in munca practica, mai ales in privinta conducerii concrete. (…) Din caracterizarile facute de catre tovarasi rezulta ca, in munca ei, se constata o insuficienta capacitate de mobilizare si o anumita indiferenta“
Nota de caracterizarea a Anei Pauker de catre Comintern, 16 decembrie 1934