miercuri, 2 februarie 2005

Pacifismul si Partidul Comunist din Romania

GEORGE D. RIPA
Comitetul International Antirazboi a fost un instrument prin care Cominternul a manipulat opinia publica occidentala. Scopul organizatiei era sa atraga simpatia Occidentului pentru „patria sovietelor“. Si Partidul Comunist din Romania a creat o structura legala, Comitetul National Antirazboi.

La initiativa Cominternului, miscarea comunista de pretutindeni a adoptat lozinci antirazboi. Cea mai cunoscuta dintre ele este „lupta pentru pace“ mentinuta in cadrele „limbii de lemn“, pana la caderea regimului comunist. Printre numeroasele organizatii legale create de Partidul Comunist din Romania s-a aflat si Comitetul National Antirazboi. Scopul organizatiei era impunerea in societate a unui curent ostil democratiilor occidentale, precum si victimizarea URSS.
RAZBOI RAZBOIULUI! Miscarea antirazboi a debutat oficial in Romania in martie 1932. Conform istoriografiei comuniste oficiale, la acea data, Partidul Comunist a trimis o circulara catre toate comitetele regionale si locale in care chema la pregatirea unei mari campanii antirazboi. In circulara se cerea organizarea de intalniri si de demonstratii de strada. Comitetelor locale li se cerea sa formeze asociatii de prieteni ai pacii. Se afirma in circulara ca aceste organizatii „vor fi constituite legal si toata activitatea lor va fi legala“.
Una dintre primele actiuni ale Comitetului Antirazboi a fost organizarea unei intalniri la sala Marna din Bucuresti, la 20 martie 1932. Cu aceasta ocazie s-a adoptat lozinca „Razboi razboiului!“. Conform versiunii acreditate ulterior de istoriografia comunista, miscarea a fost extinsa si in alte zone ale tarii, cu precadere in Transilvania. In Oradea si Targu-Mures au avut loc chiar demonstratii de strada, afirma aceleasi surse.
In martie 1932 are loc Conferinta pe tara a muncitorilor ceferisti. Delegatii prezenti aici voteaza o rezolutie consacrata luptei pentru impiedicarea declansarii unui razboi. In toate discursurile si manifestele tiparite erau vizate in special democratiile occidentale. Se critica politica „imperialista“ a acestora in opozitie cu politica pacifista a URSS. Gazeta Lupta CFR dedica numarul sau din 5 septembrie 1932 pericolului declansarii unui razboi „imperialist“.
In aprilie 1932, are loc o plenara a Comitetului Central al PCdR. In rezolutia adoptata se afirma necesitatea crearii de comitete antirazboi in fabrici si in uzine si organizarea de demonstratii de strada. Demonstratiile trebuiau sa aiba ca punct final ambasadele si consulatele statelor considerate „agresive“. In primavara anului 1932, conducerea PCdR se ocupa intens cu crearea unei organizatii de masa legale, Comitetul Antirazboi.
COMITETUL NATIONAL ANTIRAZBOI. In tara, initiativele Comitetului International sunt preluate de presa de stanga si popularizate mai ales prin manifeste ale Partidului Comunist.
Intr-un manifest intitulat „Razboiul“, Partidul Comunist facea un apel „catre toata tara sa se ocupe de o retea de comitete antirazboi care vor trebui sa desfasoare o campanie de solidaritate si sustinere a Comitetului International care organizeaza Congresul Mondial contra Razboiului“.
REACTII LA BUCURESTI. In perioada Congresului International Antirazboi desfasurat la Paris, la 27 august 1932, comunistii romani au incercat organizarea unor actiuni si in Romania. Conform istoriografilor oficiali ai partidului, au fost organizate la Bucuresti intruniri si manifestatii antirazboi. Acestea au trecut neobservate in epoca, ceea ce pare a demonstra ca populatia nu a aderat la mesajul comunistilor.
La 28 august, la sala Rex din Bucuresti are loc o intrunire la care participa aproximativ 100 de persoane. Aici se hotaraste crearea cat mai rapida a unor comitete antirazboi locale. Apelul este preluat in special la Iasi si la Cluj, unde au loc intruniri in acest sens, actiunea fiind dublata de impartirea de manifeste. La Cluj se editeaza ziarul Contra Noului Razboi.
La constituirea Comitetului National Antirazboi au participat oameni de stiinta si publicisti, cum ar fi C.I. Parhon, I. Costea, L. Rebreanu, Zoe Frunza. Ulterior au aderat N.D. Cocea, Radu Boureanu sau Cicerone Theodorescu. Astfel, prin aderarea acestor intelectuali de marca la „lupta pentru pace“, miscarea comunista a reusit sa castige pentru o perioada de timp un aer de respectabilitate.
In august 1932, nou-infiintatul Comitet National Antirazboi a lansat un apel catre mase. In document se facea apel catre toate fortele democratice, cerandu-le sa ia atitudine impotriva statelor fasciste si a statelor „imperialiste“. In aceeasi luna, Comitetul National Antirazboi a editat „Buletinul Comitetului de Actiune Impotriva Razboiului“. Urmatoarea perioada este folosita de catre membrii organizatiei in pregatirea unui corp de activisti care sa participe la Congresul International Antirazboi.
In februarie 1933, printr-o ordonanta a Comandamentului Militar, organizatia este scoasa in afara legii. Dupa aceasta data a disparut caracterul organizat al miscarii. Ulterior, la ordinul Moscovei, comunistii au incercat sa puna semnul de egalitate intre lupta impotriva razboiului si lupta impotriva fascismului. Intr-o rezolutie a C.C. al PCdR din februarie 1935 se afirma ca „lupta contra fascismului trebuie imbinata cu lupta contra razboiului, sub lozinca «Fascism inseamna razboi»“.

PACEA SI PROPAGANDA
Sovieticii au folosit ideea luptei impotriva razboiului in scopuri propagandistice. Ei au profitat de naivitatea unor intelectuali occidentali care, sedusi de ideea luptei pentru pace, au ajuns sa gireze experimentul comunist si sa faca propaganda Uniunii Sovietice. In vara anului 1932 se creeaza Comitetul International impotriva razboiului. Acesta cuprindea o serie de intelectuali marcanti din perioada interbelica si isi propunea, pentru inceput, convocarea unui Congres International pentru Pace.
Acesta era si sensul apelului lansat de scriitorii Henry Barbusse, Maxim Gorki si Romain Rolland: „Chemam pe toti barbatii si pe toate femeile fara deosebire de afilierea lor politica, toate organizatiile muncitoresti, culturale, profesionale si sindicale, toate fortele si organizatiile de masa ca sa se alature apelului nostru in vederea unui congres de lupta impotriva razboiului“.
Congresul se deschide la data de 27 august 1932, la Paris. Participa 2.200 de delegati din 27 de tari. La tribuna Congresului au vorbit circa 100 de persoane. Discursul din partea delegatilor romani a fost sustinut de catre P. Constantinescu – Iasi. La finalul congresului, participantii lanseaza un apel-manifest in care isi arata ingrijorarea fata de politica de inarmare dusa de numeroase state europene. Tot in manifest sunt elogiate politica URSS si, mai mult decat atat, pericolul in care statul bolsevic s-ar afla.