luni, 23 mai 2005

Militantii comunisti se dau in spectacol

RODION IUTIS

Procesul Anei Pauker de la Craiova a adus o mobilizare fara precedent a comunistilor romani. Cominternul a dat dispozitii ca evenimentul sa fie folosit ca tribuna de propaganda, asa cum se intamplase in "procesul ceferistilor" din 1934, desfasurat tot la Craiova. La proces au participat chiar si sustinatori occidentali.

Procesul Anei Pauker si al tovarasilor ei din conducerea Partidului Comunist din Romania (Smil Marcovici si Dimitrie Ganev) a atras atentia presei asupra evenimentului. Gazetarii de dreapta au fost extrem de ostili comunistilor, fiind etichetati ca "spioni ai Moscovei" sau "straini de tara". Totusi, in momentul procesului (iunie-iulie 1936), mesajul comunistilor se schimbase radical, in conformitate cu indicatiile Cominternului. Ei nu mai cereau destramarea statului national, ci se plasau pe linia "luptei contra fascismului". Pe de alta parte, presa de stanga era ultradramatica, prezentand conditiile de detentie a inculpatilor in culori sumbre: "In cetatea banilor olteni se judeca, intr-un vacarm de lanturi, catuse si proteste ale unei splendide aparari, procesul celor nouasprezece antifascisti". (Adevarul)
Pentru cetatenii "de vaza" ai Craiovei, procesul "lotului Ana Pauker" devenise un loc de intrunire mondena. Adesea, in sala de tribunal putea fi observata prezenta cucoanelor ultraelegante, parfumate, pasionate de dezbateri. "Ne vedem la proces" devenisera cuvintele de bun ramas la finele fiecarei sedinte.
TACTICA TERGIVERSARII. Pentru Comintern, procesele comunistilor erau un bun prilej de propaganda. In perioada interbelica, Justitia romana a fost dura cu cei acuzati de comunism. In anii ’30, comunistii au fost aparati de avocati bine pregatiti, multi cu simpatii politice de stanga. Fondurile proveneau fie de la Moscova, fie erau colectate prin organizatiile create de comunisti, care functionau legal, cea mai importanta fiind "Ajutorul Rosu".
Avocatii angajati pentru a-i apara pe inculpatii din "lotul Ana Pauker" au facut tot ceea ce le-a stat in putinta pentru a prelungi termenul de judecata. Aceasta tactica a tergiversarii a fost "imbracata" in aspecte procedurale. De la bun inceput, avocatii apararii – Popilian si Ghita Ionescu – au incercat sa demonstreze incompetenta Tribunalului Corpului I Armata din Craiova de a judeca procese care aveau la baza infractiunile contra linistii publice. In baza Codului Justitiei Militare, numai soldatii in termen erau "justitiabili" de instantele militare.
Acuzarea a respins aceste motivatii, sustinand ca "apararea nu avea cadere sa critice hotararile Inaltei Curti de Casatie", iar mutarea locului de desfasurare a procesului din Bucuresti la Craiova era o decizie "legala si definitiva". Insa avocatii comunistilor au gasit noi metode de tergiversare a procesului, cerand amanarea dezbaterilor pe motiv ca apararea nu a avut timp sa ia legatura cu acuzatii, au fost solicitate noi expertize grafologice, cat si traducerea actelor depuse la dosar in limba romana. Aceste cereri au fost de asemenea respinse pe motiv ca dosarul fusese intocmit corect, iar avocatii au avut timp suficient (11 luni) pentru a se pune de acord cu inculpatii.
AGITATII PE LA COLTURI. Ca si in timpul "proceselor ceferistilor" din 1933 si 1934, organizatiile comuniste s-au mobilizat pentru a-si ajuta tovarasii din inchisoare. Cei mai activi au fost militantii din "Ajutorul Rosu", care au strans fonduri pentru cheltuielile procesului. Avand in vedere ca au fost citati sute de martori, acestia trebuiau platiti pentru a se deplasa prin diverse localitati. A fost tiparita o serie de brosuri si publicatii efemere prin care se cerea eliberarea detinutilor comunisti, insa acest tip de propaganda nu a mobilizat mase de oameni. In centrele muncitoresti si in mediile intelectuale de stanga au fost intocmite liste de semnaturi de solidaritate la cauza "antifascista" a celor judecati in "lotul Ana Pauker". Comunistii au pregatit proteste de strada la Craiova si in zona Tribunalului Militar, unde se judeca procesul, dar nu au reusit sa provoace tulburari. Agentii Sigurantei aveau informatii despre miscarile comunistilor, demontand orice tentativa de demonstratie de solidaritate cu cei judecati.
MARTORII APARARII, "ANTIFASCISTI". Audierea martorilor, desfasurata pe parcursul mai multor sedinte, a fost pitoreasca si poate conta ca prilej de reflectie a firii romanului. Au fost citati martori din toate colturile tarii si din toate straturile sociale spre a se dovedi ca activitatea desfasurata de acuzati corespundea intereselor pe care apararea le numea populare, care erau: contra razboiului, contra fascismului, contra scumpetei etc. Desi legea prevedea ca, o data cu citatia de prezentare la proces, martorii trebuiau sa primeasca si foi de drum, autoritatile au uitat de multe ori sa le mai dea. Astfel incat, in timpul interogatoriilor, ei nu faceau altceva decat sa ceara bani pentru a se intoarce acasa.
"JOS MASCA!" Sub aceasta lozinca, lt. col. Popescu-Cetate, comisar regal, si-a construit in sedintele din 1-2 iulie rechizitoriul final. In acesta, el facea un scurt istoric al miscarii comuniste si al tacticii adoptate de Comintern. Inculpatii din boxa acuzatilor erau prezentati ca "trimisii extraordinari ai bolsevismului", iar Ana Pauker – "ambasadoarea Moscovei pentru Romania". Sugestive au fost de asemenea sedintele in care avocatii apararii si-au dezvoltat pledoariile, unele ascultate cu atentie si de completul de judecata.
Ultimul cuvant al inculpatilor, inainte de citirea sentintei, nu a fost un prilej de a exprima regrete si de a implora indulgenta judecatorilor. A reprezentat, in schimb, o ocazie pentru acuzati de a lansa sloganuri comuniste, pretins antifasciste, "chemand poporul roman sa apere pacea, libertatea si independenta tarii".

ARESTATII
In timpul procesului au existat cazuri in care martorii care au incercat sa aduca acuze la adresa completului de judecata au fost condamnati pentru "atitudine necuviincioasa". In aceasta situatie s-au aflat un anume inculpat Roua si Constantin David. Ambii au fost acuzati pentru "ofense aduse Consiliului" si judecati pe loc. Desi au beneficiat de sprijinul avocatilor apararii, ei au fost condamnati la sase luni inchisoare.

INCIDENTE IN SALA DE JUDECATA
In timpul procesului de la Craiova, cativa detinuti au fost evacuati din sedinta pentru "atitudine sfidatoare fata de completul de judecata", ei respingand cu indignare sau cu glas prea ridicat "insinuarile" presedintelui. Acesta a fost si cazul lui Bernard Andor, care, aratandu-se "necuviincios" in cursul interogatoriului, a fost scos din sala de judecata cu lanturi la maini si la picioare si bagat la carcera, unde a declarat greva foamei. Audierile erau deseori intrerupte de starile de lesin ale inculpatei Estera Radosovetchi (viitoarea Stela Moghioros), ele revenind in aproape toate sedintele. De mai multe ori avea sa fie transportata in sala Consiliului pe targa, nefiindu-i permisa consultarea de catre medic civil, specialist.