luni, 23 mai 2005

Procesul de la Craiova

RODION IUTIS

Procesul Anei Pauker si al altor optsprezece comunisti a fost programat sa aiba loc in Bucuresti, dar autoritatile au hotarat sa-l mute la Craiova, din motive de "siguranta nationala". Desi procesul s-a bucurat de o popularizare intensa in tara si in strainatate, acuzatilor li s-au dat pedepse mari.

In noaptea de 12 iulie 1935, Ana Pauker a fost arestata la Bucuresti, impreuna cu doi membri ai Secretariatului Partidului Comunist din Romania, care functiona in ilegalitate, Smil Marcovici si Dimitrie Ganev. Tot in acest lot au fost inclusi si sotii Kaufman, chiriasii locuintei clandestine in care s-a desfasurat sedinta conspirativa. Ceilalti paisprezece comunisti au fost prinsi la inceputul lunii iulie 1935, cu ocazia unei sedinte a Uniunii Tineretului Comunist.
DIN NOU CRAIOVA. Data inceperii oficiale a procesului a fost stabilita la 5 iunie 1936, in Bucuresti. Autoritatile au fost insa nevoite sa transfere judecata departe de Capitala, din cauza amplelor manifestatii procomuniste care s-au desfasurat timp de trei zile in fata cladirii Consiliului de Razboi din Bucuresti. S-a ajuns chiar la situatia cand soldatii au fost nevoiti sa traga focuri de avertisment, pentru a linisti multimea.
Audierile au fost stramutate la Craiova, oras in care exista o slaba miscare antifascista si cu experienta in materie de procese comuniste. Cu doi ani in urma, acelasi tribunal a emis condamnarea ceferistilor de la Atelierele Grivita. Pentru evitarea evenimentelor din Capitala, procesul n-a fost judecat in oras, ci in sala cazarmii unitatii de geniu, aflata la sapte kilometri de Craiova.
"ANTIFASCISTII". Cei nouasprezece inculpati, in ordinea in care au figurat in actul de acuzare, au fost: Ana Pauker, Smil Marcovici, Dimitrie Ganev, Estera Radosovetki, Emanoil Kaufman, Andor Bernat, Vilma Kajesco, Donca Simo, Ladislau Adi, Bruc Samoil, Herbach Iancs, Schoen Ernest, Csazsar Stefan, Ana Csazsar, Naghy Stefan, Alexandru Moghioros, Liuba Chisinevschi, Grimberg Leizer si Alexandru Draghici.
Principala acuzatie care li se aducea comunistilor de catre acuzator, reprezentat de colonelul-magistrat Popescu-Cetate, era aceea de "activitate impotriva Statului Roman si tulburarea linistii publice". Acuzatii comunisti beneficiau de sustinerea unei echipe de 24 de avocati, majoritatea din Bucuresti, in frunte cu Lucretiu Patrascanu si Ion Gheorghe Maurer. Patrascanu avea sa fie exclus la un moment dat din sala, fiind suspendat intre timp de Baroul de Avocati Ilfov, din care facea parte, pe motiv ca a fost implicat in "tulburarile de la Grivita". Prezenta avocatilor straini la proces, in numar de sapte, a contribuit din plin la mediatizarea la nivel european a evenimentului.
Masurile de siguranta luate de autoritati au fost fara precedent. Acuzatii au fost transportati de la Bucuresti cu trenul, fiind paziti de o suta de jandarmi. In fiecare zi inculpatii erau adusi in sala in lanturi, femeile legate in grupuri cate trei, iar barbatii incatusati separat. Pentru paza cazarmii au fost mobilizati toti jandarmii din judetul Craiova, fiind plasati la mare distanta in jurul cladirii, iar la poarta unitatii "veghe o mitraliera". Accesul in sala era permis exclusiv ofiterilor si agentilor de Siguranta. Desi procesul a fost intens mediatizat de catre presa, ziaristii au avut acces in sala de judecata numai in cazul in care descriau in mod "rezonabil" dezbaterile.
MII DE MARTORI. Propaganda comunista miza pe o desfasurare cat mai indelungata a procesului, citand in instanta 6.000 de martori. Printre ei s-au aflat personalitati din toate partidele politice romanesti, dar si simpli curiosi.
CONFLICTE DE STRADA. Procesul s-a desfasurat paralel si in strada, intre cele doua tabere: comunisti si legionari. In majoritatea centrelor universitare, studentii legionari ardeau ziarele Adevarul si Dimineata, proclamandu-le "fituici comuniste". Adversarii lor au ripostat, formand "Comitete de eliberare a Anei Pauker", convocand adunari, organizand manifestatii si adresand proteste ziarelor si autoritatilor.
La finele procesului, care a durat o luna, cu cate doua sedinte pe zi, cei trei lideri ai Secretariatului PCdR, in frunte cu Ana Pauker, au primit pedeapsa maxima pentru genul de infractiune la care erau incadrati: 20 ani inschisoare si amenda 100.000 de lei pentru "tulburarea ordinii publice", fiecare. Ceilalti acuzati comunisti au primit pedepse de la cinci la noua ani inchisoare. Totalul pedepselor acordate de catre Consiliul de Razboi al Corpului I Armata insuma 155 de ani de inchisoare, 190 de ani interdictie corectionala si 3 milioane de lei despagubiri civile.