joi, 30 iunie 2005

Partidul merge inainte chiar si in puscarie

CRISTINA ARVATU

Majoritatea membrilor PCdR se aflau la sfarsitul anilor ’30 in inchisoare. Aici ei isi continuau o parte din activitatile pe care le desfasurau in libertate. Erau organizati dupa sistemul celulelor si al organizatiilor de partid. Isi insuseau materialele de propaganda bolsevice si incercau sa recruteze noi adepti.

Comunistii din Romania s-au confruntat in a doua parte a anilor ’30 ai secolului trecut cu doua fenomene, desfasurate concomitent: "marea teroare" stalinista si masivele arestari operate de catre autoritatile romane. Stalin nu i-a crutat pe "subordonatii" sai din Romania si a exterminat marea majoritate a membrilor PCdR aflati pe teritoriul sovietic. In schimb, autoritatile romane au considerat ca arestarea lor este suficienta pentru a neutraliza raspandirea ideilor bolsevice in Romania.
PRINSI SI CONDAMNATI. Un efect al grevelor din 1933 a fost arestarea si condamnarea unui numar important de activisti ai PCdR. Alti comunisti sunt, in acesti ani, arestati de catre organele de ordine romanesti. Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ilie Pintilie, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Chivu Stoica sunt numai cativa dintre liderii comunisti care au fost prinsi si condamnati la multi ani de inchisoare. Doftana, Aiud, Jilava, Vacaresti, Dumbraveni, Galati, Craiova sau Targu Ocna sunt penitenciare in care au fost inchisi comunistii romani. La sfarsitul anilor ’30, marea majoritate a membrilor PCdR care activau in Romania erau arestati. Si aici, in conditii de detentie, comunistii romani ramaneau fideli ideilor bolsevice si invataturilor staliniste. "Comunist pana la moarte", lozinca cominternista, s-a dovedit, inca o data, a fi credinta lor, in spiritul careia actionau in spatele gratiilor.
ORGANIZATII IN CELULE. Detentia nu constituia pentru un comunist o piedica in continuarea activitatilor pe care le desfasurase inainte de a fi arestat. In inchisori, ca si in afara acestora, comunistii actionau dupa regulile conspirativitatii, pe care le cunosteau atat de bine. Modelul de organizare al PCdR in ilegalitate era reprodus in interiorul inchisorilor. Si aici ei erau organizati in celule, formate, cel mai adesea, din cate doi-trei membri. Fiecare celula avea cate un sef, care primea ordine de la seful organizatiei de inchisoare. Exista si in inchisori o rivalitate intre detinuti in lupta pentru putere. Dupa ani buni de detentie, Gheorghiu-Dej a reusit sa se impuna ca liderul tuturor comunistilor din inchisori. Faima sa a trecut dincolo de zidurile Doftanei (unde a petrecut cei mai multi ani) si s-a raspandit printre comunistii din toate penitenciarele, ca si printre cei aflati in libertate.
Nu se stie poate prea mult despre organizatia comunista din Sibiu sau Arges, pentru motivul ca acestea nu prea existau. Cum majoritatea activistilor se aflau in inchisori, aceste organizatii din inchisori aveau statut de organizatii de partid. Comunismul a supravietuit la sfarsitul anilor ’30 in Romania prin aceste organizatii din inchisori. Organizarea le era inlesnita detinutilor comunisti de faptul ca erau separati, in celulele inchisorilor, de detinutii de drept comun.
De multe ori, comunistii reuseau chiar sa se manifeste cu mult mai mare usurinta decat in libertate. Autoritatile considerau ca in inchisori ei nu mai reprezinta o amenintare la adresa societatii romanesti.
PROPAGANDA IN INCHISORI. Celulele de partid din inchisori aveau datoria de a-si imbunatati cunostintele marxist-leniniste si de a le propaga in randul celorlalti detinuti. Prin metodele conspirative, erau introduse in interiorul inchisorilor carti, reviste sau fluturasi de propaganda bolsevica. In primul rand, Cursul Scurt de Istorie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat sub semnatura lui Stalin. Detinutii comunisti erau obligati sa il invete pe dinafara. Multi dintre ei aici au invatat sa scrie si sa citeasca, inchisorile fiind pentru ei si scoli de alfabetizare. Existau chiar asa-numitii instructori, care ii ajutau pe membri de partid sa "prelucreze" materialele propagandistice introduse in inchisori. Acestia mai aveau si sarcina de a controla modul in care era insusit materialul propagandistic. Partidul dorea sa evite din fasa posibilitatea unor interpretari care nu corespundeau directivelor cominterniste.
Recrutarea de noi adepti era o alta sarcina a detinutilor comunisti. Aceasta s-a dovedit a fi mai usor de realizat decat in libertate. Spatiul inchis si intalnirea frecventa a acelorasi figuri ii ajutau in munca lor perseverenta de inoculare in mintile celorlalti detinuti a ideilor marxiste. Era folosit orice prilej pentru a recruta un posibil activist de partid. Atelierele de lucru existente in unele inchisori era unul dintre acestea. Profitand de aceste ateliere la penitenciarul din Jilava, activistii comunisti au reusit sa tipareasca o fituica, pe care au numit-o "Jilava rosie". Dupa cucerirea puterii de catre comunisti, "Jilava rosie" a fost transformata intr-un ziar reprezentativ pentru "puterea" pe care au manifestat-o detinutii.

REUNIUNE
Regimul de detentie nu ii impiedica pe comunistii din inchisori sa se reuneasca si sa adopte decizii pentru toti membrii partidului. "Lupta de clasa" scria despre "conferinta" partidului – in fapt o intalnire a unor lideri din inchisori – desfasurata la inceputul anului 1938, in inchisoarea de la Doftana. Liderii comunisti erau, conform relatarii "Luptei de clasa", preocupati de problema propagandei si a agitatiei. "Fata de sarcinile uriase ce se impun astazi celulei noastre, ca si fata de posibilitatile de munca mult mai mari, agitatia-propaganda are datoria sa se transforme intr-un resort activ pentru a deveni ajutorul principal al comitetului de partid in munca sa de educatie..."

PE FOITE
Metodele de comunicare intre membri partidului din inchisori erau dintre cele mai diverse: folosirea limbajului cifrat, a unor parole sau a materialelor scrise pe foite de tigara. Folosirea aceastei metode este confirmata de Gheorghe Apostol sau Chivu Stoica. Apostol relateaza in memoriile sale un episod in care Gheorghiu-Dej i-a trasat o sarcina de partid folosind foite de tigara. Chivu Stoica afirma, la randul sau, ca pe acest suport a reusit sa fie introdus in inchisori Cursul Scurt de Istorie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, semnat de liderul de la Kremlin