marți, 12 iulie 2005

Editorial: Regele si revolutia

LAVINIA BETEA

Pe tejgheaua unui buchinist de pe malurile Senei, am gasit o revista "L’Illustration" din 26 august 1939. Un numar al carui supliment (fara indoiala, platit ca publicitar) era dedicat Regelui Carol al II-lea si "tarii sale – Romania Mare, Romania noua".
Un nesperat prilej pentru cititorul roman de astazi de a constata ca o nebanuita sursa de inspiratie a propagandistilor lui Ceausescu au fost... propagandistii lui Carol al II-lea! Daca ziaristul francez Michel Hamelet a fost platit de Ceausescu in 1971 sa-i scrie biografia, alti conationali ai sai exersasera mai devreme termenii mincinosi prin care un regim de dictatura era prezentat ca suprema fericire pentru aceia care-l suporta, iar dictatorul, un excelent conducator. Chiar continutul hebdomadarului din 1939 pare a fi fost pastrat peste ani ca model al publicatiilor pentru strainatate din vremea lui Ceausescu: latinitatea poporului roman, prestigiul politicii externe, marile izbanzi ale economiei si... "soia – o cultura a viitorului!". Si in culmea inocentei romanului cu istoria "ca la carte"-nvatata – o "revolutie regala"!
Caci in 1939, Romania era numita "tara renasterii nationale si a... revolutiei regale"! Un caz fara precedent in Europa (dupa cum remarca insisi semnatarii publicatiei), o tara unde s-a savarsit o "revolutie regala". "Martor al apoteozei" si "nasterii noului regim", ziaristul Robert de Beuplan scrie: "Ma gaseam la Bucuresti in februarie 1938, cand se producea acel extraordinar eveniment: regele a revocat brusc pe primul-ministru pe care il numise la putere cu sase saptamani inainte ca unica sansa de impiedicare a razboiului civil care ameninta tara; a decretat uniunea nationala sub unica sa autoritate; a proclamat ca, intr-o tara sfasiata de factiuni, lupte partizane, uri interne, nu vor mai fi partide de acum inainte, timpul politicii fiind depasit; a luat in mainile sale conducerea suprema si a reusit atat de bine indrazneata lovitura, incat 10 zile mai tarziu a putut promulga o noua Constitutie si obtine prin plebiscit cvasiunanimitatea corpului electoral: 99,87% din sufragii contra a 0,13%".
Asta da, performanta! Comunistilor, cu sprijinul armatelor sovietice in spate, le-au trebuit aproape patru ani pentru desfiintarea partidelor si instalarea la putere, in vreme ce Regelui i-au fost de-ajuns 10 zile. Cheia succesului – "inalta inteligenta a Regelui Carol, devotamentul sau exclusiv interesului national si mai cu seama profunda intelegere a tarii sale". O tara alcatuita din 20 milioane de locuitori, din care 16 milioane sunt tarani. "Pamanteni cu suflet simplu si curat – nareaza gazetarul –, loiali dinastiei, atasati pamantului unde s-au nascut si care ii hraneste", doresc ca statul sa-i ajute, dar sa-i tina cat mai departe de politica. Astfel ca Regele lor ("regele taranilor"!) i-a "binecuvantat" astfel: "Traiti in pace, lucrati-va holdele si strangeti-va recolta! Satele voastre nu vor mai fi bantuite de oraseni ca sa va inscrie cu forta in partidul lor, sa va ceara bani ca sa va apere de una sau alta, starnind spre profitul lor micile voastre neintelegeri si tinand mitinguri unde se-njura ori se bat".
Nu mai putina intuitie psihologica a dovedit creativul suveran in estimarea reactiei politicienilor la desfiintarea partidelor. Fiecare fraza din discursul despre "revolutia regala" si "renasterea nationala", sustinut in deschiderea noului Parlament de catre Armand Calinescu, fusese aprobata cu tunete de aplauze. In uniformele pe care le purtau acum membrii Parlamentului, ipocritul gazetar se declara uimit sa recunoasca "un mare numar de veterani ai politicii romanesti care erau altadata combatanti inraiti". Parlamentul roman n-a fost, asadar, suprimat, ci "si-a schimbat caracterul"! La comanda Regelui de "uniune nationala", politicienii tarii au adoptat pe data deviza "Regele si Natiunea. Munca si Credinta" si s-au inregimentat in partidul unic al tarii – Frontul Renasterii Nationale. Dupa ce scapase "Romania profunda" (cum ar zice analistul de azi) de angoasele politicii si elita ei de stresul exercitiului democratic, Carol al II-lea ("Regele tineretului"!) a rostuit si noua generatie. A infiintat "Strajeria" (organizatie de masa, i-ar fi zis Ceausescu) din peste trei milioane de fete si baieti intre 8 si 16 ani. "Cultura sportiva si morala totodata" – este concluzia paradelor, uniformelor si actiunilor la care acestia sunt obligati.
Pentru toate si altele ca acestea, "Regele este totul!", declara Gheorghe Tatarescu, ambasadorul roman la Paris. Cuvinte auzite prea mult si nu prea de mult despre faptasi ai "revolutiei proletare".
Dusi in "lumea cealalta", cu aprobarea mai-marilor ei, Carol al II-lea si Ceausescu vor fi organizat macar un "schimb de experienta" pe tema revolutiei la romani. Fostul suveran ca specialist unic al "revolutiei regale", infaptuita si "desavarsita" fara sprijinul vreunei forte armate de ocupatie. Celalalt, campion multiplu de "revolutii" – industriale, proletare, agrare, culturale... "Manifestare" incompleta insa, fara expertii "revolutiei romane" din ’89!