marți, 24 ianuarie 2006

Pace vs razboi

CRISTINA VOHN

Inainte de sfarsitul razboiului, marile puteri au elaborat planuri pentru organizarea postbelica a lumii. Atat statele occidentale, cat si Uniunea Sovietica isi arogau acest drept in numele democratiei. Dar daca pentru SUA democratia insemna un anume sistem de organizare sociala, pentru URSS ea avea o expresie formala.

Tarile implicate intr-o confruntare militara isi fac intotdeauna planuri de victorie si castig. Este vorba fie de o strategie bine pusa la punct sau numai de anumite obiective pe care urmaresc sa le atinga. Aceasta din urma a fost si situatia in perioada celui de-al doilea razboi mondial. In timp ce Armatele Aliate si cele ale Axei se aflau in conflict, iar soldatii mureau pe campurile de lupta, in cabinetele de la Moscova, Washington sau Londra, politicienii planuiau cum va arata lumea dupa razboi. Fiecare mare putere incerca sa isi promoveze cat mai bine propriile interese politice, strategice sau economice. Tarile invinse ca si tarile mici nu aveau decat sa se supuna deciziei invingatorilor.
STRATEGIA AMERICANA. SUA au urmarit mai multe obiective prin implicarea lor in conflagratia mondiala. Pe de o parte, iesirea din izolarea pe care si-o autoimpusese. America dorea sa aiba un cuvant de spus nu doar in ceea ce privea continentele americane (America de Nord si America de Sud), ci in intreaga lume. Dupa razboi nu mai trebuiau sa existe sfere de influenta la care Statele Unite sa nu aiba acces. Asta cu atat mai mult, cu cat puterile europene se dovedisera, in opinia liderilor americani, incapabile sa gestioneze singure situatiile de criza si sa preintampine declansarea razboiului.
Prin aceasta implicare, America afirma ca intentioneaza sa promoveze in intreaga lume valorile democratiei, ale libertatii si egalitatii intre state. Roosevelt exprimase in fata Congresului, inca din ianuarie 1941, patru principii care ar fi putut calauzi America spre razboi. Acestea erau libertatea de expresie, libertatea religioasa, eliberarea de teama si de necazuri, atat la nivelul individului, cat si al statelor. Principii generoase, pe care era convinsa ca si aliatii ei, Marea Britanie, dar si Uniunea Sovietica, le impartasesc.
OBIECTIVELE SOVIETICE. Ca si Statele Unite, nici Uniunea Sovietica nu a avut de la inceput o strategie clara pentru perioada postrazboi. Stalin a urmarit si el anumite obiective prioritare pentru URSS. Strategia si-a adaptat-o permanent de-a lungul razboiului, in functie de evolutia evenimentelor internationale. El a cautat sa evite situatia de izolare si incercuire in care s-a aflat Rusia sovietica dupa preluarea puterii de catre bolsevici. In opinia lui, URSS trebuia sa isi creeze singura o "zona-tampon", care sa o protejeze de eventuale agresiuni venite dinspre Vest. Dar aceasta zona nu a fost stabilita dinainte. Pe masura ce evenimentele i-au permis, Stalin a impins "cordonul protector" spre centrul Europei. Pentru aceasta el a folosit un arsenal intreg de mijloace, de la actiunea diplomatica la propaganda, folosirea comunistilor din interiorul fiecarui stat. Si, nu in ultimul rand, a profitat de victoriile si de inaintarea Armatei Rosii, ce i-au permis sa impuna sistemul socialist pana la Berlin.
Si Stalin, ca si Roosevelt, isi justifica actiunile de ocupare a teritoriilor prin impunerea in statele inamice a democratiei. Numai ca intelesul cuvantului democratie erau percepute diferit de cele doua mari puteri. Daca pentru SUA democratia insemna sistemul democratic de tip occidental, pentru URSS democratia nu putea fi decat regimul totalitar sovietic, promovat propagandistic ca o democratie de tip superior tuturor celorlalte forme existente in istoria omenirii.

INTERESE
"In acest razboi, nu exista literalmente nici un fel de probleme, nici de natura militara, nici de natura politica, de care SUA sa nu fie interesate"
Franklin Delano Roosevelt - presedintele SUA, octombrie 1944

INFLUENTA
"Rusii detin puterea in Europa de Est, (deci) singura posibilitate este sa ne folosim influenta pentru a ne ameliora situatia"
Franklin Delano Roosevelt, ianuarie 1945