miercuri, 18 ianuarie 2006

Specula face ravagii in Romania postbelica

PAULA MIHAILOV

Una dintre problemele serioase cu care s-au confruntat populatia si autoritatile romanesti dupa razboi a fost specula. Din cauza lipsei de alimente si produse de prima necesitate, a blocarii multora dintre caile de transport, comerciantii au profitat din plin. "Dusmanul" lor a fost legislatia introdusa de Lucretiu Patrascanu.

Astfel cerea opinia publica, prin intermediul ziarelor sau al mitingurilor, indepartarea uneia dintre practicile de dupa razboi. Comunistii, prin ministrul Justitiei, Lucretiu Patrascanu, au luat diverse decizii si masuri de pedepsire a negustorilor care cresteau preturile peste cele prevazute de noile reglementari. Popularitatea comunistilor care voiau sa oblige pe comercianti sa vanda la preturi mici creste insa.
LA NIVEL TEORETIC. Printre masurile propuse de autoritatile din Romania pentru combaterea speculei erau imbunatatirea si intensificarea productiei, reducerea si rationalizarea consumului prin rationalizarea unor produse de prima necesitate (painea, carnea), introducerea preturilor maximale si limitarea castigurilor, inlaturarea productiei de lux, normalizarea transporturilor pentru aprovizionarea industriei cu materii prime si apararea monedei nationale. DISCURSURI INCURAJATOARE. Datorita proportiilor pe care le-a capatat in perioada imediata razboiului, specula a fost la randul ei speculata de politicieni pentru atragerea adeziunii populatiei, dar si de ziaristi, care au gasit in ea subiectul zilei. La 7 aprilie 1945, ziarul Universul reda un discurs al ministrului Comunicatiilor si Lucrarilor Publice – Gheorghe Gheorghiu-Dej, rostit in fata delegatilor Sfaturilor Negustoresti. "Guvernul va lua o serie de masuri menite a duce la stabilizarea preturilor si a salariilor, cerand comerciantilor sa dea tot sprijinul pentru infrangerea speculei, atat de odioasa si apasatoare pentru publicul consumator", a promis Dej.
FAPTELE VORBESC. Discursurile si declaratiile guvernantilor, cel mai potrivit mod de a face propaganda, sunt insotite de legi si de masuri concrete luate de ministerele implicate in eliminarea speculantilor. La 12 aprilie 1945, ministrul Justitiei, Lucretiu Patrascanu, anunta adoptarea a patru legi economice, printre care si cea numita a "speculei si sabotajului".
Dar pentru ca speculantii sa fie pedepsiti, acestia trebuiau indentificati si arestati, moment in care intra in actiune Brigada Speculei, special organizata pe langa Prefectura Capitalei, din ordinul temutului ministru de Interne, Teoharie Georgescu.
Pedeapsa maxima pe care o putea primi un negustor dovedit speculant era internarea in lagar, la care se adaugau impresionante amenzi si confiscari de bunuri.
Ziarele au dus la randu-le o campanie acerba pentru "demascarea" speculantilor. Caricaturile si bancurile, povestioarele cu talc si infiintarea unei rubrici dedicate prezentarii celor vinovati de specula, rubrica ce o depasea uneori pe cea despre realitatea economica, erau mijloacele la indemana presei, prin care se incerca sprijinirea Guvernului in rezolvarea acestei probleme. Opinia publica cerea, prin intermediul editorialistilor din ziare, "initiativa, hotarare si mai ales dezinteresare" in combaterea speculei. Dupa razboi, si in celelalte tari specula facea ravagii, iar masurile erau drastice.
In Bulgaria si in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru speculanti, iar in Marea Britanie, cei dovediti necinstiti erau considerati si ei "dusmani ai poporului" si pedepsiti ca atare.

DUSMANUL SPECULANTILOR
La una dintre desele conferinte de presa pe care le-a organizat ministrul Justitiei, Lucretiu Patrascanu, el anunta declansarea in Romania a "razboiului contra speculei" prin inasprirea "la maximum a pedepselor existente". Pentru a sublinia importanta demersului, ministrul recurge la metoda exemplului, incunostiintand populatia ca "in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru specula si ea se aplica din plin". In octombrie 1946, Scanteia publica anteproiectul "Decretului-lege privitor la combaterea speculei cu produse alimentare", care prevedea pedepse aspre – de la amenzi in valoare de milioane si zeci de milioane de lei pana la munca silnica pe viata pentru cei care "cu stiinta distrug in total sau in parte produsele care servesc ca hrana; cei care dosesc produsele pentru hrana" si alte categorii de speculanti. Referitor la noua lege, adoptata in aprilie 1945, Patrascanu declara: "Este o datorie cetateneasca de a ajuta la punerea ei in practica! Cetateni, controlati si supravegheati aplicarea legii!". Cei care veneau in ajutorul autoritatilor in descoperirea lor primeau, conform legii, cota-parte din valoare marfurilor confiscate.