marți, 30 mai 2006

Editorial: Pielea pe bat

LAVINIA BETEA

Seful comunistilor din componenta delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris a fost Gheorghiu-Dej. Amanuntul a fost, desigur, de importanta minora sau de nebagat in seama printre ceilalti "romani trimisi sa reprezinte interesele tarii la Paris". Jocurile fiind facute intre marile puteri, romanii trebuie ca s-au simtit mai curand intr-un luxos sejur turistic, decat in delegatie, finantele tarii secatuite de razboi fiind, chiar si atunci, fara mila mulse, in beneficiul "reprezentantilor". Astfel ca, dupa propriile sale declaratii, din banii primiti ca diurna, Patrascanu ramasese la intoarcerea in tara cu 8.000 de franci elvetieni. Acestea erau "economiile" unuia care venise, ca multi altii, insotit si de-o nevasta cheltuitoare, eleganta si ifosele Elenei Patrascanu mergand pana la a-l face pe Gheorghiu-Dej sa-i atraga sotului atentia ca "spiritul mic-burghez" al "tovarasei sale" ii poate cauza mari neplaceri.
Daca delegatii de "moda veche" se regaseau in largul lumii lor, ar fi gresit sa ne inchipuim ca fostii ilegalisti, scapati de prigoana Sigurantei, gustau nestingheriti bucuriile libertatii si placerilor "capitalei luminii". In cercul puterii comunistii vor pastra fata de toti, ca in ilegalitate, spiritul conspirativ si suspiciunea "vigilenta". Chemat in tara de Ana Pauker si Vasile Luca, pentru pregatirea alegerilor, Gheorghiu-Dej il desemneaza ca inlocuitor al sau pe Ion Gheorghe Maurer, cu misiunea expresa de a-l informa asupra oricaror amanunte privind nu neaparat cursul conferintei, cat "miscarile" din interiorul grupului romanesc. Cunoscator al cutumelor, Patrascanu se oferise din proprie initiativa pentru acelasi rol, dar fusese refuzat de Dej. Belu Zilber, bunul prieten al lui Patrascanu din acea vreme, fusese introdus in delegatie la cererea expresa a serviciilor sovietice de informatii ca "om al sovieticilor", cererea fiind formulata sub forma de "indicatie" transmisa de Patrascanu. Asa ajunge Zilber in componenta delegatiei economice, condusa de nepotul lui Titulescu, Ion Christu. Zilber este insa, simultan, si informator al americanilor. Prin intermediul lui Christu transmite acestora date despre reparatiile de razboi platite de Romania catre URSS, considerate secrete de sovietici si comunistii romani si obtinute de la Institutul de Conjunctura Economica, unde lucra. Reiesea ca acestea depaseau sumele prevazute de armistitiu si recunoscute de guvernul roman. Datele au aparut in ziarul New York Herald Tribune, vinovatul de "scurgerea de informatii" fiind identificat de Maurer atunci in persoana lui Christu (decedat mai tarziu in "temnita ministrilor" de la Sighet) si, ulterior, in "ancheta Patrascanu", ca fiind Zilber. La conferinta insa, cel mai putin de partea romanilor este delegatia americana care sustine ca o parte din teritoriul Transilvaniei sa ramana in componenta Ungariei.
Din arhivele cu documente oficiale aflam ca, in timpul respectiv, Gheorghiu-Dej si Patrascanu au avut o intalnire la sediul Partidului Comunist Francez, cu liderul acestuia, Maurice Thorez. Protocolul ei prefigureaza viitoarele intalniri de lucru si vizite prietenesti care vor face obiectul multora dintre activitatile "partidelor fratesti". Arhivele serviciilor secrete, insa, dezvaluie alte capcane in care se aflau, in mare parte fara stiinta lor, delegatii romani la Conferinta de la Paris. Despre Patrascanu se stia, bunaoara, ca primise aici, prin intermediul ambasadorului Romaniei la Londra, Richard Franasovici, propunerea fostului ministru de Externe, Constantin Visoianu, de a ramane in strainatate pentru "a sparge partidului"; despre Dej ca statuse de vorba, la cererea lor, cu Auschnitt si Malaxa, magnatii romani care emigrasera la vreme in strainatate; despre Barladeanu ca-si intalnise sora si cumnatul stabiliti in Elvetia... Supravegheri erau insa din toate partile. La Bucuresti, desemnat sa preia conducerea Ministerului Justitiei pe timpul desfasurarii Conferintei de pace de la Paris, Teohari Georgescu aduce un grup de subordonati de la Ministerul de Interne carora le ordona sa perchezitioneze in amanunt toate birourile. Ce face si cum traieste Ana Pauker este raportat amanuntit din cel putin doua parti – sotul prietenei sale Liuba Chisinevschi, cu care locuieste in aceeasi casa, si amica Anuta Toma, divortata, nu se stie cand, de Sorin Toma si casatorita, nu se stie cum, cu agentul sovietic Pantelimon Bodnarenko. O lume nebuna a supravegherii si conspiratiei! – esti tentat azi a spune, cand la indemana istoricului se afla si telegramele secrete dintre Molotov si Stalin. In corespondenta Moscova – Paris, stapanul incontestabil al "patriei sovietelor" semna depesele catre seful diplomatiei sale cu nume conspirativ!
O lume unde, fara ascunzisuri, pare a se vorbi numai in sfera cea mai inalta a diplomatiei. In memoriile sale, Cordel Hull, seful Departamentului de stat American care in 1943 avusese sarcina de a conlucra cu Kremlinul, rememoreaza o discutie cu Molotov, din respectiva perioada. La sfarsitul razboiului – i-a spus Hull lui Molotov – veti putea continua politica dv. de izolare, inghitindu-va vecinii, iar noi, celelalte mari puteri, vom adopta fata de statele mici, intrate in stapanirea dv., atitudinea "nu te-ngrijora daca te inghite leul, ca-i punem noi pielea pe bat". Cum au zis, asa au facut.