miercuri, 26 iulie 2006

Noiembrie 1946 – Electoratul din Ardeal, chemat in fata urnelor

CRISTINA DIAC

Unul dintre istoricii care s-au ocupat de tema alegerilor din 1946 este Virgiliu Tarau, conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai, din Cluj-Napoca. Care au fost "culisele" acestora, ce metode de manipulare au folosit, care au fost rezultatele exacte – acestea si multe altele, in discutia cu domnia sa.

Jurnalul National: Care era atmosfera din Transilvania, in preajma alegerilor?
Virgiliu Tarau
: In toamna lui 1946, de la ultimul exercitiu electoral democratic trecusera mai bine de opt ani. Starea de spirit a populatiei Transilvaniei, in special a celei din judetul Cluj, era intrucatva diferita de ceea ce se intampla in restul tarii.

Prin ce era diferita situatia din Ardeal de restul tarii?
In Ardeal exista problema nationala, a carei rezolvare era vazuta diferit de romani si de maghiari. Aceasta situatie fusese stimulata de sovietici, care au amanat deliberat recunoasterea apartenentei Transilvaniei la Romania. De asemenea, zona era fieful electoral traditional al PNT. In judetul Cluj, pe primele doua pozitii ale listei electorale a BPD au candidat liderul comunist Vasile Luca si premierul Groza. Daca zona rurala ramanea calma, aparent apatica la eforturile propagandistice ale BPD, orasele, si in special Clujul, erau arene ale unei intense lupte politice. Explicatia se cuvine cautata in trecutul recent al regiunii, care a conferit competitiei electorale si o importanta tenta etnica. Strategia electorala a PCR a avut in atentie distantarea sa de imaginea de partid dominat numeric de nationalitatile conlocuitoare. In acest sens, s-a optat ca formatiunea politica ce ii reprezenta pe maghiarii din Romania, Uniunea Populara Maghiara, sa prezinte liste proprii de candidati, alti reprezentanti ai comunitatii maghiare gasindu-si in paralel locul si in listele BPD.

Ce metode de atragere a electoratului a folosit alianta guvernamentala?
Opozitia a fost impiedicata sa se manifeste electoral. Consistenta si vizibila a fost ocuparea intregului spatiu public al oraselor, prin manifestatii de amploare in favoarea BPD. S-a instituit un monopol me-diatic, prin controlul exercitat asupra presei scrise si a radioului. S-au pus in miscare caravane cinematografice. Toti functionarii publici au fost inregimentati in BPD. Organizatiile partidului comunist de la toate nivelurile – din intreprinderi, institutii, cartiere, strazi, cladiri sau pur si simplu casele alegatorilor – au fost folosite ca structuri de "iradiere politica". Rolul lor, asa cum il definea Miron Constantinescu, era "sa lamureasca prin forme dibace pe femeia casnica, pe micul meserias, pe bacanul din colt" sa voteze BPD. Pe parcursul anului 1946 comunistii au comandat constant diferitelor structuri ale administratiei de stat – politie, jandarmerie, primarii – efectuarea unor adevarate sondaje de opinie in care sa fie evaluate sansele BPD in alegeri. Cum rezultatele celor initiale nu au fost satisfacatoare, s-a procedat la corijarea cifrelor, astfel incat, in noiembrie 1946, s-a ajuns la procente apropiate de ceea ce au dorit comanditarii lor.

S-a avut in vedere si zona rurala?
Cel putin din perspectiva financiara si logistica, existau premisele unei atragatoare oferte electorale pentru sate. Doar in judetul Cluj BPD a cheltuit peste 1 miliard de lei in activitatile de campanie electorala, din care subventiile de presa au reprezentat 200 milioane; afisele si manifestele electorale – alte 200 (fiind tiparite in peste 330.000 de exemplare doar la nivel regional); deplasarea activistilor pe teren – 250 milioane; peste 200 milioane au fost acordate pentru cei care au fost delegati in sectiile de votare. Cu toate acestea, rezistenta zonei rurale din Transilvania la uriasul efort propagandistic al BPD a fost extrem de consistenta. Reiese din rapoartele jandarmeriei si din cele ale unor reprezentanti ai Misiunilor diplomatice americane si britanice in Romania si, nu in ultimul rand, din rapoartele confidentiale elaborate de instructorii regionali ai PCR cu privire la rezultatele reale ale alegerilor din regiune, ca starea de spirit in mediul rural a ramas favorabila partidelor istorice. Fara sa fi fost pana atunci manifesta, aceasta atitudine de rezistenta pasiva a locuitorilor din mediul rural s-a transformat in ziua alegerilor intr-una fatisa.

Opozitia cum a contracarat ofensiva BPD-ului ?
Liberalii si National-Taranistii s-au confruntat cu manifestari violente la orice incercare de a organiza mitinguri si vizite electorale. In diferite orase din tara au avut loc mai multe atentate la viata liderilor PNL si PNT. Printre cei vizati s-au aflat Dinu Bratinau, Nicolae Penescu, Ion Mihalache, Emil Hatieganu, Mihail Romniceanu. Partidele traditionale au gasit metode pentru a evita presiunile de natura politica si politieneasca. Una dintre aceste metode a fost reactivarea cadrelor de conducere locale care, potrivit documentelor vremii, au facut campanie electorala "de la om la om".

Ce incidente mai deosebite au avut loc in ziua de 19 noiembrie?
Ziua alegerilor a debutat calm, date fiind masurile de ordine impuse de autoritati. Chiar daca legea nu permitea, activistii BPD continuau campania electorala inclusiv in incinta salilor de vot. Pe fondul derularii procesului de vot au inceput sa fie observate si raportate neregularitati: sigilarea urnelor inainte de sosirea reprezentantilor opozitiei; numirea de presedinti si grefieri in mare parte infeudati comunistilor; scoaterea delegatilor opozitiei din localurile de vot; violentarea alegatorilor; votul plural. Delegatii partidelor politice istorice – acolo unde acestora li s-a permis prezenta – au consemnat aceste evenimente, mai apoi ele facand obiectul unor memorii adresate puterilor occidentale. Aceste neregularitati (cele mai multe datorate excesului de zel al unor activisti comunisti locali) au condus la tensionarea atmosferei electorale astfel incat inspre seara au inceput sa apara incidente mai serioase. Mai ales in mediul rural, localnicii s-au adunat in jurul sectiilor de vot in asteptarea numararii voturilor si au protestat, uneori violent, atunci cand au aflat despre masluirea rezultatelor acestora.

Cum s-au masluit rezultatele alegerilor?
Alegerile din toamna lui 1946 au dovedit o data in plus ca banii nu au miros. Rezultatele au fost trucate la nivelul Comisiilor Electorale Judetene, cu largul concurs al presedintilor sectiilor de votare. Pentru o zi de munca au primit salariul unui magistrat pe un an. In schimbul banilor, au semnat procese-verbale in alb.

Cum s-a facut numaratoarea voturilor?
Virgiliu Tarau: Potrivit legii electorale, numararea voturilor era facuta in localul sectiilor de vot, in prezenta delegatilor si asistentilor partidelor politice. Dupa semnarea proceselor verbale, daca nu existau contestatii, voturile urmau sa fie depozitate si arse. Rezultatele alegerilor urmau a fi comunicate de Comisia Electorala Centrala, pe baza proceselor verbale transmise de sectiile de votare, centralizate la nivelul Biroului Electoral Judetean. Aceasta comisie nationala primea de la structurile judetene subordonate procesele verbale incheiate la sectiile de votare. Acestea trebuia sa fie intocmite in doua exemplare, semnate de membrii biroului, ultimul trebuind sa fie predat judecatoriilor locale. Probleme au aparut acolo unde reprezentantii opozitiei fie nu au fost primiti la operatiunea de numarare, fie din cauza neregulilor au refuzat sa semneze procesele verbale. In opinia mea, operatiunea de numarare si raportare a voturilor pe teren nu a avut o importanta in elaborarea rezultatelor oficiale.

Si atunci, unde s-a facut frauda?
Operatiunea de masluire a rezultatelor a fost realizata mai ales la nivelul Comisiilor Electorale Judetene. Mai multe informatii arhivistice sau memorialistice indica aceasta stare de fapt. Un exemplu poate fi ilustrativ in acest sens. El se refera la faptul ca, inaintea desfasurarii alegerilor, presedintii si grefierii care urmau sa conduca sectiile de votare au fost retribuiti cu sume mari de bani – dupa unele evaluari egale cu salariul pentru un an al unui magistrat. In loc de doua procese-verbale, cate ar fi trebuit sa fie incheiate la sfarsitul operatiunii de numarare a voturilor, la nivelul prefecturii, acolo de unde trebuiau trimise rezultatele spre Comisia Electorala Centrala, au fost incheiate patru, dintre care doua in alb.

Care credeti ca au fost rezultatele reale?
Cu siguranta rezultatele reale ale scrutinului din 19 noiembrie 1946 nu vor mai putea fi reconstituite cu exactitate. Arderea buletinelor, masluirea proceselor verbale din sectiile de votare, prefabricarea rezultatelor in Comitetele Electorale Judetene fac aproape imposibila o astfel de reevaluare.

Pe ce anume credeti ca se bazeaza estimarile celor care dau partidele istorice drept castigatoare ale alegerilor?
Din considerente practice s pentru a cunoaste adevarata stare de fapt si pentru a putea identifica nucleele opozitiei – reprezentanti mandatati ai PCR au elaborat documente confidentiale prin care indica victoria opozitiei. Este vorba de doua seturi de documente, create de catre instructorii CC din judetele Cluj, Turda si Somes, si, respectiv, un document ultrasecret, destinat strict conducerii PCR, publicat de Petre Turlea in anul 2000, care poarta titlul "Invatamintele alegerilor si sarcinile PC, dupa victoria din 19 noiembrie 1946". Cele doua seturi de informatii comparate ne indica o frauda masiva. Cele peste 80% din voturile obtinute de PCR, cum s-a raportat oficial, au fost in cel mai bun caz doar dublate. In raportul ce analiza situatia reala in judetul Cluj se spunea ca cifra de 80% era data pe baza informatiilor luate de la presedintii si grefierii sectiunilor care uneori exagerasera, pentru a-si fi marit meritele de a fi favorizat BPD-ul. Nu ne ramane decat sa speram ca o eventuala deschidere a arhivelor comuniste vor aduce mai multe precizari in acest sens. Orice demers de reconstituire si analiza istorica, profesionist realizat, poate sa spuna doar atat cat izvoarele epocii indica. Altfel spus, coroborarea tuturor informatiilor documentare sau orale descoperite pana in prezent converg in a indica victoria PNT in alegerile din noiembrie 1946. Alaturi de informatiile mai sus mentionate – provenite din arhive romanesti – se cuvin amintite si cele provenite din arhivele occidentale. Aici sunt pastrate informatii provenite de la reprezentantii diplomatici ai puterilor occidentale, care au monitorizat cu multa atentie procesul electoral din Romania. Se cuvine in acest sens subliniat faptul ca, atunci cand am realizat o cercetare comparativa asupra primelor alegeri desfasurate in statele din aceasta regiune dupa a doua conflagratie mondiala, am putut constata ca informatiile referitoare la scrutinul din Romania depaseau cantitativ si calitativ cu mult pe cele referitoare la alte tari.

Putem afla astazi care au fost rezultatele reale?
Raspunsul la aceasta intrebare este dificil de dat. O estimare ar fi un exercitiu relativ si subiectiv, care in opinia mea nu ne-ar face decat sa ne certam pe cifre. Fapt este ca alegerile, asa cum o indica sursele, au fost castigate in mod real de partidele istorice.


AU CASTIGAT, INTR-O ZI, SALARIUL PE UN AN
Pentru a-si atinge obiectivele, reprezentantii partidului comunist au stiut pe ce pedale sa apese. Cu ajutorul unor sume importante de bani au convins pe multi sa le faca jocurile. Magistratii-presedinti ai sectiilor de votare n-au stat mult pe ganduri. Banii de la comunisti erau la fel de buni ca oricare altii. Ilustrativa, in acest sens, este situatia relatata intr-o scrisoare venita de la portareii Tribunalului Putna. In documentul mentionat se preciza: "Prefectul judetului a convocat pe toti presedintii sectiilor de votare, le-a achitat diurna de deplasare si le-a luat semnaturile in alb pe procesele verbale de dare a rezultatului. Le-a cerut sa lase cea mai mare libertate in alegeri, fiindca rezultatul este asigurat pe aceasta cale, a falsului. Le-a comunicat ca s-a decis ca in tara sa nu fie lasate decat 26 de locuri pentru PNT si 11 pentru PNL".

REZULTATE OFICIALE
Rezultatele oficiale, comunicate la 23 noiembrie, aratau astfel: BPD obtinuse 4.773.689 voturi, transformate in 347 locuri parlamentare; PNT – 881.304 voturi si 33 de mandate; UPM – 538.862 voturi si 29 mandate; PNL-Bratianu, 259.068 voturi, respectiv 3 mandate. Alte doua mandate au fost acordate Partidulului Taranesc-Lupu.