marți, 5 septembrie 2006

Arhivele Kremlinului si istoria partidului

PAULA MIHAILOV CHICIUC

Pregatirea aparitiei Cominformului s-a facut de catre Kremlin in cele mai mici detalii. La Moscova s-au adunat date esentiale din activitatea fiecarui partid comunist "supus". La prima intrunire a Cominformului, Dej, liderul PCR, a fost ultimul dintre raportori. Conform documentelor de arhiva, raportul sau a nemultumit sovieticii.

Desi prezenta Cominformului s-a prelungit timp de noua ani in Europa de Est, istoria acestuia este putin cunoscuta. Documentele originale ale principalelor intruniri (1947, 1948, 1949) se afla la Centrul de Pastrare si Cercetare a Istoriei Recente de la Moscova. In 1992, profesorii Gheorghe Buzatu si Ioan Chiper au facut o vizita de documentare la arhivele de stat din capitala rusa, de unde au cules informatii pretioase despre istoria si activitatea Cominformului. Inceputul arhivei Cominformului a ajuns si la Arhivele Nationale din Bucuresti sub forma de microfilme, restul ramanand o necunoscuta din cauza lipsei fondurilor ANIC...
INVENTARE SI STATISTICI. Din documentele desecretizate de autoritatile rusesti inca din 1993 aflam, precizeaza Gheorghe Buzatu in prefata lucrarii "Romanii in arhivele Kremlinului", in ce au constat tactica si strategia Kremlinului in "opera de comunizare" a estului european, persoanele implicate, cum supraveghea "Centrul" de la Moscova operatiunea si efectele obtinute. Dupa cum era prevazut in proiectul initial, inca inainte ca Biroul de informatii sa devina realitate (septembrie 1947), functionarii de la Kremlin au cerut conducerii fiecarui partid comunist din tarile ocupate de trupele Armatei Rosii date concrete privind activitatea lor. Un tabel strict secret datat 1947 contabiliza la 14.971.960 numarul comunistilor pe mapamond, iar peste doi ani, la 1 mai 1949, la 22 de milioane. Relevante sunt si informatiile privitoare la Romania: circa 1.000 de comunisti in momentul august 1944 si 700.000-710.000 in 1949.
REFERINTE. Datele stranse au ajuns, dupa infiintarea Cominformului, la Cancelaria Biroului, sub forma unei note informative atestand situatia politica si economica de atunci a Romaniei. Informatiile evidentiau momentele de referinta din istoria PCR, dar si cauzele esecurilor din evolutia sa: imposibilitatea organizarii unor actiuni de amploare, cu rezultate efective in cadrul luptei impotriva dictaturii antonesciene si a razboiului Romaniei alaturi de Germania, aspecte atribuite slabiciunii partidului si a cadrelor sale de conducere. Aceeasi nota amintea de existenta celor trei grupari – cea externa - "moscovita" –, si a celor doua interne – "partidul din inchisori" si gruparea din jurul lui Foris. Kremlinul a radiografiat situatia PCR-ului pe baza Statutului partidului, cu propunerile pentru refacerea economiei nationale si pentru definitivarea reformei agrare, ca si programul de guvernare al Blocului National Democratic. In privinta efectivelor, la 1 iunie 1947, PCR numara 703.000 de membri.
"TARI FRATESTI". Alta actiune intreprinsa inaintea consfatuirii celor noua partide comuniste din Polonia a fost miscarea diplomatica de apropiere intre tarile socialiste. Diferite delegatii guvernamentale romanesti sunt invitate la intalniri de rang inalt in Iugoslavia, Polonia si Cehoslovacia, ocazie cu care se stabileau conditiile incheierii de acorduri comerciale sau conventii culturale pentru intarirea relatiilor dintre tarile viitorului lagar socialist.
In final, toate pregatirile fiind incheiate, la 22 septembrie 1947, la Szklarska Poreba, a inceput consfatuirea liderilor politici comunisti. Ultimul dintre vorbitorii care a prezentat raportul de activitate al partidului sau a fost liderul PCR – Gheorghe Gheorghiu-Dej (23 septembrie). Textul integral al raportului se afla in continuare in arhivele Cominformului de la Moscova. Din consultarea lui, rezulta ca Dej s-a straduit in fata colegilor sai internationalisti si mai ales a celor sovietici sa evidentieze succesele intreprinse de Guvernul comunist. La capitolul succese a inclus stabilizarea monetara, cresterea productiei industriale, extinderea sectorului de stat in industrie, controlul si conducerea sectorului privat prin oficiile industriale, nationalizarea BNR, reforma armatei, a justitiei, a administratiei. Dej promitea, totodata, adoptarea unei noi Constitutii prin care sa se limiteze prerogativele suveranului pana la aparitia posibilitatii abolirii monarhiei in Romania.
Desi lista realizarilor PCR era destul de lunga, conform principiului autocriticii, Dej a evidentiat "lipsurile" si "cauzele" acestora in activitatea partidului. Se pare insa ca pentru Jdanov si Malenkov din raportul lui Dej au contat mai mult nerealizarile decat succesele. In consecinta, cei doi reprezentanti ai URSS au transmis la Kremlin o radiotelegrama cu urmatorul continut: "Impresia generala cu privire la raport nu este prea buna". Cu toate acestea, datorita schismei dintre Stalin si Tito, urmatorul "cartier general" al Cominformului a fost mutat de la Belgrad la Bucuresti, pe o perioada de un an (1948-1949).

RAPORTUL LESAKOV
Sovieticii isi infiltrasera in "partidele fratesti" oameni care le furnizau informatii despre acestea. Astfel, in urma unui denunt semnat de Bodnaras la adresa lui Dej, a descins la Bucuresti (7-20 august 1947) Vladimir I. Lesakov, insarcinat cu anchetarea reclamatiei. El a purtat discutii separate cu general-colonelul I.Z. Susaikov, Ana Pauker, Dej, Vasile Luca si alti membri din conducerea PCR. In raportul intocmit, Lesakov a descris divergentele manifestate la nivelul conducerii intre "gruparea Dej" si "gruparea Pauker", concluzionand ca, pentru a se impune, Dej urmarea scoaterea din partid a gruparii Pauker-Luca, pe motiv ca acestia nu erau romani. La randul lor, "paratii" au contraatacat, insistand pe erorile comise de Dej si consilierul sau, Maurer. La 19 august, chiar Dej a recunoscut existenta neintelegerilor dintre liderii PCR, asigurand, insa, ca ele nu vor putea avea grave consecinte pentru constructia Romaniei socialiste.

SARCINI
"In partidul nostru exista lipsuri grave. (...) Sarcina centrala a organizatiei noastre de partid este consolidarea organizata a crearii influentei partidului nostru si continuarea activitatii pentru eliminarea din partidul nostru a fostilor legionari si a elementelor necinstite care au patruns in randurile noastre"
Gheorghe Gheorghiu-Dej, 1947

PRECIZARI
"Cominformul a fost creat tocmai din necesitatea de a pune la punct parerile care se deosebeau de cele sovietice. Ideea nevoii infiintarii unui astfel de organism a aparut inca din vara lui 1946, la o discutie dintre Stalin, Tito si Dimitrov. Dar momentul prielnic a aparut abia in 1947, in contextul respingerii de catre URSS a Planului Marshall"
Milovan Djilas