marți, 12 decembrie 2006

Abdicarea Regelui Mihai I

FLORIN MIHAI

Abdicarea Regelui Romaniei Mihai I. In 1947 Romania pastra inca un regim monarhic. Regele Mihai fusese decorat si de rusi si de americani. In decembrie, Petru Groza si Gheorghiu-Dej credeau ca rolul sau istoric incetase si au insistat pentru semnarea Actului de Abdicare. Comunistii romani au rezolvat pe cale amiabila trecerea la regimul republican.

Institutia monarhica romaneasca a reprezentat ultimul "obstacol" inainte de instalarea totala a "noului regim de democratie populara". Ca raspuns la Planul Marshall sovieticii au decis sa impuna un control mai riguros asupra zonei ce o ocupasera la sfarsitul razboiului, fapt ce a condus si la eliminarea dinastiei incoronate in 1866 in Romania. Prins in situatia constructiei celor doua "blocuri" politice, Mihai I a acceptat actul abdicarii.
Noile republici. Ajunse la putere sau devenite majoritare in guvernele monarhiilor din Estul Europei, partidele comuniste au instaurat ca forma de stat republica. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, suveranii estici se confruntasera cu invazia nazista. Spre sfarsitul conflagratiei s-a ivit amenintarea comunistilor. In Iugoslavia, Petru al II-lea fugise la Londra. In urma lui, Tito, liderul comunist de origine croata, erou al rezistentei antinaziste, castigase fara emotii alegerile din noiembrie 1945. In Albania, regele Zogu I a parasit tara, refugiindu-se mai intai la Londra, apoi la Cairo. Ca urmare, Enver Hodja, secretar al Partidului Comunist Albanez, a condus la victorie in alegerile din decembrie 1945 Frontul Democratic, o coalitie de partide in care comunistii aveau preponderenta. La 2 ianuarie 1946 fusese proclamata Republica Populara Albaneza. Bulgaria a cunoscut mai intai drama mortii regelui Boris al III-lea, al carui tron l-a mostenit Simeon al II-lea, un copil de doar sase ani. Alegerile organizate la 18 noiembrie 1945 au fost castigate de Frontul Patriei; in luna septembrie a anului 1946 un referendum defavorabil monarhiei a pregatit proclamarea Republicii Populare Bulgare. Strategia frontului popular, alegerile, trucate de cele mai multe ori si presiunile ocupantului sovietic au facut ca republicile de tip sovietic sa se impuna. Astfel ca la sfarsitul anului 1947, singura Romania mai pastra un regim monarhic.
Mihai I, decorat de Stalin. Regele Mihai I acumulase un important capital de simpatie gratie momentului 23 august 1944. Aprecierea de care se bucura tanarul Hohenzollern se extinsese si peste granite. La 26 iulie 1945, printr-un decret special, Stalin a acordat Regelui cea mai inalta decoratie de razboi sovietica – Ordinul "Victoria" – conferit anterior doar generalilor D. Eisenhower (SUA) si B. Montgomery (Marea Britanie). Si americanii i-au acordat o distinctie suveranului roman. La 20 martie 1946 Mihai I primise "Legiunea de merit", in grad de sef comandor.
Izolat, apoi gonit. In anul 1947 situatia Regelui Mihai era unica in Europa. In toate statele est-europene, cu exceptia Greciei, republica devenise forma de stat dominanta. Cu toate aceasta Romania mai pastra un regim monarhic. In vederea solutionarii "problemei monarhice" – ceruta de Kremlin –, comunistii s-au straduit s-o faca in cel mai mare secret, punand populatia in fata faptului implinit. Fata de Regele Mihai s-au comportat cu deferenta; acesta a avut chiar un statut privilegiat, in raport cu alti suverani. Abdicarea sa a fost rezultatul unor negocieri politice. Fara sprijin intern, dar si fara sustinere internationala, Mihai a semnat in urma presiunilor lui Gheorghiu-Dej si ale premierului Petru Groza actul de abdicare la 30 decembrie 1947. Pentru "intelegere", comunistii l-au "rasplatit" cu ingaduinta de a ramane cateva zile in tara si cu posibilitatea de a pleca insotit de bunurile solicitate si de o parte din suita regala.

EXEMPLUL SOVIETIC
Istoria Rusiei a fost extrem de agitata in anul 1917. In luna martie, tarismul a primit o prima lovitura prin revolutia organizata de fortele democratice rusesti. Tarul Rusiei Nicolae al II-lea (1894-1917) abdicase la data de 18 martie 1917, lasand un gol de putere in urma sa. Fratele sau, Marele Duce Mihail, a refuzat sa isi asume responsabilitatea tronului.
Guvernul democratic condus de Kerensky a decis sa mute familia regelui de la Tarskoe Selo – resedinta de vacanta a tarului, din imprejurimile capitalei Sankt Petersburg, – spre estul Rusiei, la Tobolsk (Siberia), in luna august 1917. Din Tobolsk, periplul nedorit al lui Nicolae Romanov a continuat in teritoriul aflat sub puterea bolsevicilor, la Ekaterinburg. Bolsevicii au invocat ostilitatea statelor democratice occidentale la adresa guvernului lor si au decis executarea intregii familii regale. In luna iulie 1918, fostul tar Nicolae, sotia sa Alexandra de Hesse si cei cinci copii au fost impuscati, incinerati, iar ramasitele lor ingropate in apropiere de Ekaterinburg.