marți, 12 decembrie 2006

Iubirea unui rege

FLORIN MIHAI

Poveste de amor la o nunta regala. La sfarsitul anului 1947, Regele Mihai a iesit pentru prima oara din tara in calitate oficiala de suveran. Casatoria principesei engleze Elisabeta la Londra a oferit aceasta ocazie. Printre ceilalti invitati, Regele Mihai a cunoscut-o pe printesa daneza Ana de Bourbon-Parma. Iubirea lor a depasit greutatile timpului.

Prins in tumultul vietii politice romanesti, Regele Mihai I, de numai 19 ani, a trait o poveste de dragoste care desigur i-a alinat mult din durerea pierderii tronului si a exilului. Prima iesire a lui Mihai I din tara in calitate de suveran a coincis intalnirii printesei Ana de Parma – Bourbon. Impreuna, cei doi au infruntat pe rand greutatile deosebite ale acelei vremi.
Cina la Buckingham. In ultimele zile ale lunii octombrie 1947, familia regala din Romania a fost invitata din partea Regelui Angliei la nunta mostenitoarei tronului – Elisabeta – cu locotenentul Philip Mountbatten. Pe Mihai l-au surprins foarte tare insistentele primului ministru Petru Groza ca el sa onoreze invitatia. Scopul premierului fusese a demonstra lumii ca membrii familiei regale nu erau "tinuti prizonieri". Surprizele au continuat pentru tanarul rege, care s-a trezit condus la Aeroportul Baneasa de o serie de oficialitati. Groza, incalcand, ca de obicei, eticheta a aparut imbracat intr-un palton peste costumul de tenis si cu racheta in sacosa. El, asemenea comunistilor din tara, spera ca regele sa urmeze exemplul celorlalti monarhi est-europeni si sa ramana in exil, dupa cum a recunoscut ulterior si Gheorghiu-Dej intr-o convorbire cu Paul Sfetcu, seful sau de cabinet.
La 15 noiembrie, Mihai si Regina-Mama Elena au sosit la Londra, fiind invitati sa cineze la Palatul Buckingham, alaturi de Regele George al VI-lea, tatal principesei Elisabeta. "Suveranii nostri s-au bucurat de o receptie afectuoasa", marturisea Nelly Catargi, prima doamna din suita Reginei Elena. Printre ceilalti invitati, monarhii romani si-au regasit rude si prieteni.
IDILA. Cu o zi inainte de nunta, printul Michael, fratele printesei Ana de Bourbon-Parma, a prezentat-o pe sora lui Regelui Mihai I. Tinerii, care s-au placut de la prima intalnire, s-au revazut la Westminster Abbey la 20 noiembrie, la ceremonia cununiei religioase. Cu ocazia uneia dintre numeroasele receptii, Mihai I a reintalnit-o pe principesa de Bourbon – Parma. Se indragostise atat de tare, incat a cerut-o curand in casatorie! Relatia lor a devenit publica spre sfarsitul lunii noiembrie, cand au putut fi vazuti impreuna la teatru si la cinematograf. Principesa Ana a refuzat la inceput propunerea lui Mihai, probabil si datorita zvonurilor ce plasau deja Romania dincolo de Cortina de Fier, dupa cum marturisea Nelly Catargi intr-o convorbire cu diplomatul roman Raoul Bossy.
Ana de Bourbon-Parma avusese deja experienta amara a exilului. Parasise Danemarca alaturi de familia ei din cauza invaziei nazistilor si fusese obligata sa traiasca la New York. Ulterior, in timpul razboiului, activase ca sofer pe o ambulanta a armatei franceze si urmase trupele aliate in Casablanca, Alger si Italia. In consecinta, principesa a fost decorata cu Crucea de Razboi. Intr-o discutie purtata mai tarziu, la 2 decembrie 1947, suveranul Mihai a incercat sa il convinga pe Petru Groza sa isi dea acordul la casatoria sa cu Ana. Mihai lauda astfel calitatile viitoarei sotii: "A activat in rezistenta franceza, fratii au meserii de ajutor pilot".
Inaintea plecarii suveranilor la Londra, Casa Regala anuntase absenta lor din tara timp de 20 de zile. Perioada insa a fost depasita, deoarece familia regala poposise in Elvetia, la Lausanne. Aici, principesa Ana, care l-a insotit pe Mihai in calatorie, i-a acceptat cererea in casatorie. Dar pentru ca relatia celor doi sa devina oficiala, conform traditiei monarhiei in Romania, era necesar acordul guvernului. Dimitrie Negel, maresalul Curtii Regale, a informat guvernul de dorinta Regelui Mihai I de a se casatori. A urmat refuzul Execuivului de a-si da acordul pentru oficializarea casatoriei, cu motivatia ca "guvernul nu si-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunti". Incepea calvarul pentru Casa Regala din Romania.
ATAC LA REGE. La intoarcerea in tara, oficialii i-au intampinat cu mare raceala pe Mihai I si pe Regina Elena, in vadit contrast cu primirea entuziasta facuta liderului comunist iugoslav Tito. Patrascanu, cel care altadata fusese legatura intre comunisti si Palat, nici macar n-a vrut sa dea mana cu regele. "Incapatanatul" monarh crea din nou probleme, asa cum facuse si in timpul grevei regale. Era nevoie asadar de mai multa energie pentru alungarea sa. Izolarea completa a lui Mihai I presupunea insa un plan eficient de eliminare a oricarui sprijin.
Numirea la 24 decembrie a lui Emil Bodnaras, fost dezertor din Armata Romana si cetatean sovietic, in functia de ministru al Apararii a desavarsit controlul comunistilor asupra Armatei. Dupa trei zile a urmat epurarea ostirii de ultimele elemente cu prestigiu si credincioase vechiului regim. In ministerul condus de acum de Emil Bodnaras a fost adus cominternistul Dumitru Coliu (Colev) pe postul de secretar general administrativ.
Sarbatorile de sfarsit de an nu anuntau nimic spectaculos pe scena politica. Politicienii au petrecut fiecare in orase diferite: Groza la Deva, Vasile Luca la Targu Secuiesc, Patrascanu la Predeal, Bodnaras la Moscova. Planul abdicarii regelui era secret chiar si pentru comunistii de varf ai partidului. Familia regala plecase inca de la 24 la Sinaia. In aceasta perioada, ziarele nu au mai aparut. Tara astepta un Revelion obisnuit.

VATICANUL SE OPUNE
Nu numai comunistii s-au opus nuntii lui Mihai si a Anei, ci si reprezentantii Bisericii Catolice de care apartinea Ana de Bourbon-Parma. Apartenenta tanarului Hohenzollern la religia ortodoxa era, in viziunea papalitatii, de neacceptat. Ba mai mult, conform traditiei monarhiei romane, urmasii trebuiau botezati in religia ortodoxa. Eforturile apropiatilor celor doi indragostiti au fost zadarnice. Vaticanul nu a putut fi induplecat si astfel membrii familiei regale daneze nu au avut voie sa participe la nunta.
Singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care a acceptat sa-i "gazduiasca" pe nuntasi a fost fratele Reginei-Mama Elena, Regele Paul al Greciei, care era si unchiul preferat al lui Mihai. El a organizat nunta la 10 iunie 1948 la Palatul Regal din Atena, iar arhiepiscopul Damaskinos a oficiat cununia. Din partea danezilor a venit totusi printul protestant Erik, unchiul Anei, sa conduca mireasa la altar.