luni, 30 iulie 2007

Ceauşescu şi minerii - "in lumina" Securitaţii

Lavinia Betea

La 2-3 august 1977, dupa trei decenii de regim totalitar, pentru prima data in Romania, muncitorii organizeaza o greva pe fondul unor masuri ce prelungeau durata de munca şi varsta de pensionare.

Evenimentele s-au produs in "citadela muncitoreasca" a Vaii Jiului, spaţiu inclus in topografia eroica a partidului comunist ce-şi revendica meritele de a fi organizat greva de la Lupeni din 1929. Daca meritele organizatorilor şi curajul minerilor din vremea burghezo-moşierimii sunt hiperbolizate in istoria partidului, deşi protestatarii din 1977 au cerut (şi li s-a promis) difuzarea informaţiilor despre protestul lor, au fost luate masuri de secretizare a evenimentelor.
"INFORMARE" DIN LUPENI. Aşa cum se decisese prin "planul de masuri" de la 3 august 1977, "grupul operativ" din Lupeni sub direcţia "comandamentului" coordonat de generalul Pleşiţa a intocmit la 15 august o "Informare privind evenimentele de la Exploatarea Miniera Lupeni", epicentrul grevei. Se subinţelege ca exclusiv pentru "uz intern".
"Incepand cu data de 29 iulie 1977 - specifica documentul semnat de colonelul Gheorghe Şimon, şeful Securitaţii Hunedoara - cand muncitorii din cadrul EM Lupeni au luat cunoştinţa despre intrarea in vigoare a Legii nr. 3/1977 au inceput sa aiba discuţii in grupuri care comentau negativ prevederile acestui act normativ." Intai, caţiva pensionari de gradul III, afectaţi de prevederile noii legi, s-au dus paşnic la sediul comitetului de partid al minei Lupeni. Deoarece lamuririle şi explicaţiile intarziau, au insistat şi in zilele urmatoare. Pierzandu-şi rabdarea in faţa contabilului-şef Nicolae Gomoi, au anunţat ca vor trimite o delegaţie la Bucureşti - reacţie normala judecand dupa sloganurile "legaturilor maselor cu partidul". Inainte de a-şi pune gandul in fapta, in dimineaţa zilei de 2 august, circa 50 de oameni venisera in faţa lampariei minei Lupeni. Cand a venit la birou contabilul Gomoi, oamenii l-au interpelat iaraşi fara rezultat. Intre timp, la poarta nr. 2 a minei, venit cu alta treaba, ajunsese Clement Negruţ, prim-secretar al Comitetului de partid Petroşani. Sub presiunea grupului de mineri, informarea consemneaza ca "tovaraşul Negruţ a vorbit cu ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei, apoi a comunicat celor prezenţi ca urmeaza sa soseasca la EM Lupeni tov. Ilie Verdeţ, secretar al CC al PCR, lucru care a liniştit spiritele".
GREŞELI TACTICE. Dintru inceput, şeful securitaţii judeţene il "incondeiaza" superiorilor sai pe conducatorul local al partidului: "In dimineaţa zilei de 02.08.1977, in jurul orelor 7:30-8:00, ofiţerul care deserveşte informativ Exploatarea Miniera Lupeni s-a deplasat la cabina de la poarta nr. 2, unde s-a prezentat tov. prim-secretar Negruţ Clement, cerandu-i aprobarea sa-i trimita acasa pe cei adunaţi. Acestuia i
s-a spus sa se preocupe de problemele sale". Adica, evenimentele puteau fi evitate daca Securitatea ar fi fost lasata de reprezentantul partidului (sub controlul caruia se afla, teoretic, raportorul) sa acţioneze.
S-a acţionat ("totuşi") "prin reţeaua informativa pentru a convinge unele persoane sa renunţe la acţiunile lor", "se scoate" colonelul Şimon in informarea inaintata superiorilor.
Un "comitet de acţiune" format ad-hoc n-a mai permis muncitorilor din schimbul III sa iasa din incinta minei, menţioneaza documentul. Astfel ca pe la ora 12:00 grupul de oameni in loc sa se impraştie crescuse la 200-300 de persoane. Alarma data "forurilor superioare" ii aduce la poarta nr. 2, pe la 12:30, pe Mircea Lucaci, secretar al judeţenei de partid Hunedoara, Ion Mineu, ministru adjunct al Minelor şi pe directorul general al Centralei Carbunelui Petroşani. Cu elicopterul a sosit grabnic la ora 14:00 şi fostul miner Ilie Verdeţ, in acel moment secretar al CC al PCR şi vice-prim-ministru al guvernului.
Se produsese insa alta "greşeala tactica", enunţata astfel in informarea Securitaţii: "Intrucat nu se auzeau peste tot explicaţiile date, s-a montat o staţie de amplificare la ghereta porţii nr. 2. Dupa montarea acestei staţii, evenimentele au crescut in amploare prin faptul ca se auzea şi in oraş ce se vorbea la microfonul instalat. Ca urmare, s-au oprit in jurul acestei porţi muncitorii din celelalte schimburi precum şi alţi cetaţeni din oraş, femei şi copii".
S-au ivit şi minerii "cu iniţiativa": in fruntea unui grup de circa zece persoane, masuratorul de gaze Mihai Fodor a impiedicat intrarea in subteran a doritorilor de lucru.
FORŢA MULŢIMII. Odata instalat microfonul pentru Verdeţ, fara a mai putea fi opriţi, de la el au vorbit toţi doritorii. Prin staţie, discursurile s-au auzit din oraş. De la nemulţumirile legate de pensii, vorbitorii au trecut la revendicari şi sesizari mai generale. Spuneau - raporteaza colonelul Şimon - "sa nu se mai lucreze sambata şi duminica, sa nu se mai aplice penalizari pentru nerealizarea planului, ca aprovizionarea oraşului este necorespunzatoare, sa se imbunataţeasca asistenţa medicala, sa se termine cu abuzurile din partea unor factori de conducere şi raspundere a exploatarii, sa se asigure serviciu soţiilor etc".
In zadar fostul "ortac" Verdeţ ii sfatuieşte sa mearga la lucru promiţandu-le ca toate revendicarile lor vor fi satisfacute, caci "cei adunaţi au spus in cor ca toţi sunt membri de partid şi nu incep lucrul pana nu vine preşedintele ţarii". Şi mai rau a fost primit indemnul la linişte facut de ministrului Minelor, Constantin Babalau, care a fost interpelat cu intrebari: "Daca eşti ministru, unde ai fost pana acum, ca nu te-am vazut?". Intreaga dupa-amiaza şi seara de 2 august minerii s-au perindat pe la microfon ("in mod dezorganizat, neclar, iar unii dintre aceştia sub influenţa alcoolului", prilej cu care "s-au adus jigniri ministrului Minelor, organelor de partid, conducerii EM Lupeni şi altor organe de stat").
Mulţimea cere insistent sa vina Ceauşescu. Iar forţa ei creşte. Dupa miezul nopţii, la poarta nr. 2 apar alte convoaie de mineri din Barbateni, Uricani, Paroşeni, Vulcan şi Aninoasa. Sunt anunţaţi ca, incursul zilei de 3 august, preşedintele Romaniei va veni la faţa locului.
LIDERI ŞI MULŢIME. Gloata stransa la nimereala dobandeşte consistenţa, lideri şi program. "Cei de la EM Paroşeni, incitaţi şi conduşi de minerul Constantin Dobre, au venit imbracaţi in haine de lucru, cu lampile aprinse şi cu o pancarta pe care scria: "Vrem programul de şase ore şi pensie la 50 de ani", raporteaza in scris colonelul Şimon. Asemanator au venit şi cei de la Uricani, in frunte cu şeful de brigada Constantin Gradinaru. Dobre "a cerut celor adunaţi sa-l delege pentru a doua zi, ca in numele lor sa vorbeasca in faţa secretarului general al Partidului". Dupa aceea a intocmit o lista de revendicari, dactilografiata (stilizat şi cu omisiuni) la sediul partidului din Lupeni. Din nou, Verdeţ a luat cuvantul şi, din punctul de vedere al Securitaţii, "a contracarat punct cu punct cuvantarea lui Dobre".
INALTA VIZITa DE PARTID ŞI DE STAT. Despre intalnirea lui Ceauşescu cu minerii, şeful Securitaţii Hunedoara e cum nu se poate mai laconic: "In jurul orelor 13:00 a sosit la Lupeni secretarul general al PCR. In urma masurilor expuse de secretarul general al Partidului, toţi cei adunaţi s-au deplasat in ordine la domiciliu. In timpul cuvantarii, numitul Toderaşcu Ioan, Roca Ilie şi alţii - unii dintre ei aflaţi in stare de ebrietate - au facut diverse interpretari atunci cand li se parea ca nu le convine ceva şi alte gesturi de nemulţumire".
Din declaraţiile date Securitaţii de "elementele active" reiese ca, fidel principiului cominternist al dreptaţii partidului in orice imprejurare, secretarul general i-a minţit pe mineri. Iata ce declara Ioan Onofrei, miner la EM Paroşeni, membru de partid, casatorit şi tata a patru copii, in autocritica de la 13 august: "La miting am strigat şi eu alaturi de ceilalţi pentru program de şase ore şi pensie la 50 de ani. (...) Poziţia mea faţa de cele strigate de unii o consider nejusta, pentru ca tov. secretar general a spus ca am avut program redus, dar nu s-a respectat de organele din Vale şi dansul n-a ştiut de cele petrecute".
"HULIGANII". Astfel descrie colonelul Şimon o parte din "manifestarile huliganice" depistate şi anchetate de subordonaţii sai: "Profitand de faptul ca era noapte şi imbulzeala, o parte din cei adunaţi s-a dedat la manifestari huliganice asupra numiţilor Fraţila Gheorghe, fost capitan de miliţie, care a fost taiat cu cuţitul, Rapaniu Tudor, şeful lampariei, şi Moroe Ioan, subinginer, care au fost ameninţaţi. Unii s-au deplasat la locuinţele numiţilor: Petre Constantin, maistru, erou al muncii socialiste, Velescu Dumitru, gospodarul EM Lupeni, Florin Ioan şi alţii, unde au spart geamurile şi au ameninţat soţiile şi copiii. Un grup de muncitori de la EM Paroşeni au scos cu forţa din comitetul de partid al oraşului Lupeni activiştii de partid de la municipiu şi judeţ, pe care au intenţionat sa-i bata".
Nişte semne de intrebare se cuvin aşezate şi asupra veridicitaţii acestor descrieri, "compoziţia" rapoartelor fiind simetrica planului de masuri al Securitaţii de la
3 august. La capitolul "masuri luate de organele noastre", printre "faptele de vitejie" declarate a fi fost facute doar la EM Lupeni sunt urmatoarele: "Cu sprijinul reţelei informative şi a altor oameni de incredere" (nici o menţiune nominala!) s-a trecut la "identificarea şi luarea in verificare" a 44 de persoane ("asupra unui numar de 13 persoane au fost intreprinse masuri de neutralizare, iar asupra cinci persoane au fost luate masuri pe linia organelor de miliţie".
La 15 august, colonelul Gheorghe Şimon raporta ca in Valea Jiului "se acţioneaza in continuare". In ansamblul sau, dosarul grevei din 1977, pus in circuit de CNSAS, este alcatuit in cea mai mare parte din declaraţii şi informari despre sute de "elemente descompuse". In septembrie, 241 dintre acestea erau "scoase din zona", iar 15 condamnate pentru infracţiuni de drept comun.

INFORMAREA SECURITATII
"In ziua de 6.08.1977, la ieşirea din schimbul I in jurul orei 15:00 autobuzele ce transportau angajaţii din schimbul respectiv spre Petroşani au fost oprite in satul Iscroni de cateva persoane, printre care s-a aflat şi MANILIUC GHEORGHE (vezi nota informatorului «DUCA» din 10.08.1977). Indeosebi acesta a cerut celor din autobuze ca in coloana (5 autobuze) sa se deplaseze la Petroşani «pentru ca DOBRE este arestat». Autobuzele respective, prin forţarea şoferilor, au fost dirijate in faţa Comitetului Municipal de partid Petroşani.
La data de 7.08.1977 s-au obţinut informaţii din care rezulta ca unor muncitori li s-a comunicat ca in dupa-amiaza zilei de 7.08.1977, unde se va sarbatori ziua minerului in comuna Aninoasa, sa se adune pentru a pleca la Vulcan «sa-l vada pe DOBRE». Trecandu-se la verificarea celor care au iniţiat aceasta acţiune, s-a stabilit ca este vorba de Andrişan Gheorghe (vezi declaraţia lui Ungureanu Petru) care nu a recunoscut acest lucru in timpul cercetarilor efectuate de Serviciul Municipal Petroşani. Menţionam ca pentru impiedicarea acestei deplasari s-au intreprins masuri preventive, acţiunea neavand loc"
"Informare privind evenimentele de la E.M. Aninoasa", Securitatea Hunedoara, 15 august 1977

ADEPTUL LUI PAUL GOMA
Printre cei menţionaţi in informarea colonelului Gheorghe Şimon ca fiind obiectivele unor "masuri de neutralizare" se afla şi un adept al lui Goma, deşi de nicaieri nu reiese ca acesta ar fi participat la intalnirea cu Ceauşescu. Prezentam in cele ce urmeaza "portretul" sau facut cu "tuşul negru" al Securitaţii: "BAN ILIE, nascut la 23.09.1928 in Lupeni, angajat la EM Lupeni ca maşinist la sectorul XIII, neincadrat politic, membru al cultului baptist, casatorit, are trei copii majori, cu domiciliul in Lupeni, Str. Infraţirii nr. 3, adept al lui PAUL GOMA, erijandu-se in luptator pentru drepturile omului, suspect de evaziune, fost demascat public. La data de 06.08.1977 a incercat, printr-o persoana necunoscuta, sa trimita o scrisoare prin care prezenta tendenţios evenimentele de la Lupeni, prietenului sau PAUL GOMA. In procesul avertizarii nu a recunoscut ca scrisoarea trebuia sa ajunga la PAUL GOMA, iar ulterior s-a stabilit ca a fost nesincer şi continua sa se menţina pe poziţii ostile şi de a pleca definitiv din ţara cu renunţare la cetaţenia romana".

REVENDICARI
In forma dactilografiata adresata lui Ceauşescu, "Programul de revendicari ale minerilor din Valea Jiului" are urmatorul conţinut:
"Delegaţia reprezentativa a minerilor din Valea Jiului formata din 13 tovaraşi cere cu insistenţa acordarea urmatoarelor revendicari de fond (şi nu de forma)
1. Reducerea programului de lucru la timpul de 6 ore pe zi.
2. Pensionarea minerilor de varsta de 50 de ani (limita maxima).
3. Sa nu se adopte in nici un caz lucrul in acord global.
4. Sa se menţina deciziile de pensionare privind gradul de invaliditate nr. 3 (cu respectarea drepturilor din trecut - adica pana la data de 1.07.1977).
5. Reducerea planului de producţie la nivelul centralei carbunelui Petroşani proporţional cu forţa vie activa productiva.
6. Sistarea abuzurilor de funcţie (prin control inopinant exercitat de organele de partid şi de stat la nivel de minister).
7. Sa nu se ridice costul alimentelor o data cu creşterea salariilor (se poate face acest lucru cu o perioada de intarziere sau intr-o mai mica masura faţa de creşterea reala a salariilor). Revenind asupra punctului numarul unu din programul susnumit, cerem cu insistenţa reducerea programului de lucru la 6 ore pe zi incepand cu data de 4.08.1977.
8. Dorim ca in nici un caz sa nu se adopte masuri de represiune morala fizica sau de alt gen asupra delegaţiei reprezentative, cat şi asupra celor care au luat cuvantul inaintea sosirii dumneavoastra, tovaraşe secretar general, in incinta exploatarii miniere Lupeni.
9. In urma revendicarilor susnumite de tovaraşii noştri de munca de la exploatarea miniera Aninoasa, cerem sa fie eliberaţi toţi cei care au fost reţinuţi de organele de ordine.
10. Cerem cu insistenţa ca intreaga demonstraţie paşnica a minerilor din Valea Jiului sa fie data publicitaţii radio şi televiziune.
11. Cerem reducerea reala a personalului tehnico-ingineresc şi administrativ in toate exploatarile miniere şi introducerea personalului ingineresc in producţie ca cel puţin sa lucreze efectiv 4 (patru) ore in producţie.
12. Asigurarea de locuri de munca pentru femei, (crearea) de noi locuri de munca pentru femei.
13. Asigurarea reala şi nepartinitoare a asistenţei medicale in toata Valea Jiului.
14. Sistarea penalizarilor la salariile in regie.
15. Calcularea pensiilor de batraneţe cu coeficient de procentaj cel stabilit de lege pana la data de 1.07.1977.
16. Calcularea retribuţiei de doi la suta la pensia de batraneţe cu procentajul stabilit pana la data de 1.07.1977.
Sa se respecte exercitarea forţei de munca a individului in orice intreprindere miniera (prin transfer cu articolul 11 a)."
Acestea au fost doleanţele exprimate in scris pentru a fi prezentate dumneavoastra. Speram din toata inima ca aceste revendicari sa fie satisfacute integral.
Lupeni la 3 august 1977"

[Citeste articolul in Jurnalul National]