marți, 31 iulie 2007

Negru la Securitate şi alb la partid

Lavinia Betea

Imediat dupa plecarea lui Ceauşescu, in Valea Jiului s-au luat "masuri de liniştire": controale, anchete, sancţiuni, evacuari şi un proces cu condamnari pentru infracţiuni de drept comun. Daca in documentele Securitaţii Valea Jiului e vazuta in "negru", in documentele partidului i se pregateşte un "viitor luminos".

Din secolul al XIX-lea incepand, cand sub administraţia Imperiului Habsburgic in Valea Jiului au fost colonizaţi mineri polonezi, nemţi şi cehi pentru a-i exploata carbunele, viaţa a fost diferita aici. Munca in subteran - frica de accidente, lipsa de aer, claustrofobia, dependenţa "pe viaţa şi pe moarte" de actele celorlalţi componenţi ai echipei - au marcat şi viaţa comunitaţilor din localitaţile miniere. In anii regimului comunist, cand industria extractiva este o prioritate a "revoluţiei industriale", iar munca bruta şi in colectiv a minerului este elogiata propagandistic ca un model al "omului nou", Valea Jiului "infloreşte". Astfel ca, in "regimul Ceauşescu", cantitatea de carbune extrasa din zona e de cinci ori mai mare decat in 1938. In 1977, in zona locuiau aproape 150.000 de oameni din care ceva mai puţin de o treime era angajata.
DETAŞAMENT DE FRUNTE AL PROLETARIATULUI. Cat de eficienţi sunt minerii sub raportul costuri şi beneficii ale carbunelui extras din Valea Jiului n-a fost in 1977 un indicator public. Faptul ca locurile de munca crescusera şi ca "detaşamentele muncitorilor" sporisera peste noapte cu mulţimi de ţarani domina asupra indicatorilor economici. Salarizarea "oamenilor muncii" facandu-se, de asemenea, in grila politica, mineritul era o soluţie ce parea la indemana oricarui barbat fara calificare. Gurile minelor continuu deschise forţei de munca - şomajul fiind la cota zero, iar angajarea la lucru o obligaţie deopotriva a societaţii şi a individului - , fluctuaţia minerilor atingea cote inalte.
Din imaginea globala a Vaii Jiului, facuta de rapoartele Securitaţii privind "starea de spirit" in exploatarile miniere din zona, interesante sunt datele "nivelului infracţional". Din totalul de 33.853 de "persoane verificate" pana la 20 septembrie 1977, 3.095 aveau antecedente penale. Cea mai mare mina e la Lupeni (peste 4.000 de angajaţi), dar acolo sunt şi 309 foşti condamnaţi. Descrierile multora dintre ei permit o "tipologie a infractorilor" - aproape toţi sunt oameni cu patru clase primare care-şi parasisera satele de baştina pentru un salariu mare (prin comparaţie cu alte meserii) şi, daca sunt "familişti", certitudinea repartiţiei unui apartament cu nesemnificative cheltuieli de intreţinere. Fara calificare profesionala anterioara şi implicit fara deprinderi ce ţin de rigoarea organizarii fluxului industrial, "infracţiunile" lor (intarzieri şi absenţe la lucru, furt din avutul obştesc, distrugeri şi scandaluri la beţie) sunt in firescul vieţii din mediul lor social.
Asupra acestora, Securitatea şi-a fixat "lupa". In chiar ziua de 3 august 1977, cand Ceauşescu le promitea minerilor ca nimanui nu i se va intampla nimic, in planul de masuri intocmit de Securitate erau prevazute represaliile. Ceea ce apare in culori sumbre in dosarele Securitaţii e diferit prezentat insa in chiar documentele secrete intocmite "la partid".
"VIZITA DE LUCRU". A doua zi dupa revenirea din Valea Jiului, Ceauşescu ţine o şedinţa la CC al PCR, unde sunt convocaţi capii sectoarele reclamate de mineri: aprovizionare, sanatate, locuri de munca pentru soţii. In fortareaţa puterii, energicul Ceauşescu din acea vreme intra abrupt in chestiune, prezentand uluitoarea zi de 3 august ca o obişnuita vizita de lucru. Nimic despre greva, nimic despre pretenţiile minerilor privind reducerea timpului de lucru şi varstei de pensionare.
Ca şi cum singur ar fi observat "lipsurile" din Valea Jiului, Ceauşescu cere construcţia unui mare depozit pentru pastrarea alimentelor perisabile, mai ales ca vine şi "ziua minerului". (Pana şi citrice s-au trimis pentru "sarbatoare" - raporteaza prompt unul dintre subalterni, lamaile şi portocalele fiind pe atunci o culme a bunastarii).
"Tunul" criticii sale, Ceauşescu il indreapta insa spre medici. "In primul rand nu exista numarul de medici care este prevazut, zice el. In al doilea rand ca sunt necinstiţi, iau bani şi ca trebuie daţi afara şi aduşi oameni cinstiţi." Porunceşte ministrului Sanataţii, Nicolae Nicolaescu, şi lui Ion Ioniţa, atunci viceprim-ministru al guvernului, "sa-i puna sub ancheta" (medicii, chelnerii şi coafezele, zice Ceauşescu, inca "se imbogaţesc pe seama muncitorilor"). Reducerea personalului tehnico-administrativ şi crearea de locuri de munca pentru soţiile minerilor sunt celelalte dispoziţii date de Ceauşescu, participanţii la şedinţa urmand sa plece grabnic la faţa locului pentru "a le transpune in realitate". "Luam masuri!", incheie militareşte Ioniţa.
"VOI FACEŢI TEORIE, FILOZOFIE!" Conform documentelor provenite din Arhiva Cancelariei CC al PCR, la o luna dupa Lupeni, Ceauşescu a convocat o alta "şedinţa de lucru cu conducerea Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei privind analiza unor probleme din Valea Jiului". Sunt prezenţi şi cei care fusesera trimişi la 4 august in Valea Jiului "sa rezolve problemele", şi inalţi activişti de partid din Hunedoara şi Petroşani. Socotind implinite "datoriile" partidului catre mineri, de data aceasta Ceauşescu cere dur socoteala de ce nu şi-au facut minerii planul (pe primele opt luni ale anului sunt in minus cu 170 milioane de tone de carbune cocsificabil). Ministrul minelor, Babalau, raporteaza ca s-a trecut la programul de munca de şase ore, cel ce fusese negociat de mineri cu Ceauşescu in intalnirea de care nimeni nu aminteşte. Cum sa se faca planul daca in subteran, la exploatarea propriu-zisa a carbunelui, lucreaza doar unul din patru angajaţi? - se supara Ceauşescu ("Numai 4.000 sunt care dau carbunele, restul transporta, adica stau deasupra şi il vantura, ca sa zic aşa"). Cum invaţasera pe vremurile stahanovismului, soluţia ramane mai buna organizare a muncii, in cazul de faţa lucrul... pe patru schimburi! Cand primul secretar de la Hunedoara aminteşte ca pentru aceasta e nevoie de avizul medicilor, Ceauşescu izbucneşte: "Lasa, draga! Voi faceţi teorie, filozofie! (...) Trebuie dus acolo şi trebuie sa rezolvam rapid problemele. Trebuie dus in mina la faţa locului!".
REŢETE CULINARE ŞI DE GUVERNARE. Dupa cum arata stenogramele unor asemenea discuţii, inca din 1977 Ceauşescu nu mai putea fi contrazis. I se puteau insa face propuneri. Unele dintre ele (precum anchetele asupra medicilor) fusesera inspirate de "jalbarii" care ajunsesera cu prilejul "adunarii oamenilor muncii din Lupeni" (cum e numita "oficial" greva), direct la Ceauşescu ("350 scrisori am primit cat am fost acolo - zice el - , din care numai 70 se refereau la pensii, restul la cu totul alte probleme.").
Astfel ca pentru viitorul celor din Valea Jiului se prevede: "sa nu mai fie aduşi acolo derbedei care au stat la inchisoare"; sa se incheie contracte de munca pe o durata de cinci ani şi sa li se dea minerilor posibilitatea sa-şi cumpere apartamentele pentru a reduce fluctuaţia; sa fie marite salariile celor din subteran; sa-şi faca stagiul militar lucrand in mine; sa aiba "activitate culturala" şi sa li se dea cate o masa calda ("fara ţuica!") la intrarea şi ieşirea din şut. Remarcabil e voluntarismul lui Ceauşescu şi din "indicaţiile" privind aceste mese: "Propriu-zis masa sa fie şase lei, deci doua mese a cate şase lei, in total 12 lei. In fond, pot sa primeasca şi o mancare, şi ceva dulce, fara ciorba, pentru ca este mai greu. O fructa; o bucata de slanina".
Cu acestea, lucrurile intra in normalitatea "vieţii de partid". Securitatea nu-şi incheiase inca "lucrarile speciale" incepute dinaintea venirii lui Ceauşescu.
"LUCRaRI SPECIALE". Nu e greu sa-ţi imaginezi suspiciunea şi groaza coborata in familiile minerilor şi a celorlalţi localnici din zona imediat dupa greva. De la 3 august şi pana la jumatatea lui septembrie 1977 fusesera "verificaţi" peste 20.000 de angajaţi ai Centralei Miniere Valea Jiului (CMVJ). Conform notei sinteza intocmite de Securitate, "au fost scoase din zona 241 persoane" (nu se spune unde au fost duse), 197 dintre acestea fiind angajaţi ai CMVJ. "16 elemente care au comis violenţe" (nu sunt specificate) au fost puse in discuţia colectivelor de munca, 15 mineri fiind "deferiţi justiţiei".
Au fost, de asemenea, aplicate 287 de sancţiuni disciplinare de catre conducerile minelor, conform Codului Muncii. Şi mai sibilice sunt descrierile acelora "asupra carora s-au intreprins masuri de catre organele de securitate şi miliţie". Astfel, "pe linie de securitate" au fost 73 de avertizari şi 399 de atenţionari (numele oamenilor nu sunt menţionate). "Pe linie de miliţie" s-au dat 453 de avertismente şi... mai mult de 600 de "contravenţii pe acte normative".
O adevarata teroare s-a instalat şi in "comerţ", unde a plouat cu controale, amenzi şi condamnari. Din rapoartele ofiţerilor de Securitate reies numeroase amanunte din care s-ar putea recompune o istorie a cotidianului cu exemplificari privind mita pe care o dadea un gestionar la angajare, "şperţurile" la medici, darurile de nunta sau botez primite şi facute de "cei cu responsabilitaţi", relaţiile extraconjugale ale judecatorilor, procurorilor, doctorilor, vanzatoarelor şi contabililor, certurile şi scandalurile din familiile angajaţilor "verificaţi".
Eliptice sunt raportarile metodelor care au condus la aceste rezultate: "tehnicile folosite" - au fost in numar de 552; "pe linia compartimentului 8" au fost obţinute 3.371 de informaţii; şi au fost executate... "99 de lucrari speciale"!
FEŢELE "TRANSPARENŢEI". Ce fel de lucrari, de catre cine şi cu ce rezultate? - la intrebari ca acestea nu gaseşti raspuns in dosarele de la CNSAS. Prin tirajul de zeci de mii de exemplare al ziarelor poţi insa difuza ("democratic"!) mizerii rezultate din filaj, tehnicile şi lucrarile "speciale" - "obiectivele" acestora aparand ca fiinţe subumane intocmai cum a fost scopul Securitaţii. Dar ticaloşii şi metodele prin care-au ajuns la asemenea "rezultate" sunt bine "conspiraţi". Caci dosarele unde acestea erau "iniţiative şi sarcini specifice de munca" repartizate pe angajaţi vor fi fost de multa vreme tocate şi distruse (conform instrucţiunilor interne) ori nu sunt conexate in structurile arhivei CNSAS la cazurile din "teren".
Ca om care işi doreşte sa creada ca de drepturile democratice beneficiaza, fara discriminare, oricare cetaţean roman, nu poţi consemna şi expune public conţinutul "informarilor" şi "declaraţiilor" unde viaţa personala şi imaginea unor oameni este infaţişata prin cele mai intime şi jenante aspecte. Avorturile soţiilor provocate de violenţe conjugale, relaţiile amoroase "ilicite", certurile şi bataile in localuri publice, neglijenţele şi sustragerile de bunuri la locul de munca sunt "materia prima" a textelor care-i descriu pe insurgenţii din Valea Jiului. Dar cat adevar şi cata ticaloşie, rezultat al celor 552 de "tehnici folosite" şi 99 de "lucrarile speciale", sunt acestea oare?
Procesul. La 17 septembrie 1977, la Petroşani a avut loc un proces politic, deşi sentinţele s-au dat pentru condamnari de drept comun. E greu de crezut bunaoara ca scandalul provocat la 4 august intr-un local din Petroşani de Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Gheorghe Dumitrache şi Adolf Flamon (pentru care aceştia au fost condamnaţi) nu este efectul catorva "lucrari speciale", aceiaşi mineri remarcandu-se ca oameni cu iniţiativa şi aptitudini organizatorice la 2 şi 3 august.
Ca in orice proces politic, scopurile organizarii sale au fost dirijate catre efectele scontate de regim asupra mulţimii. Pe de o parte se urmarea deturnarea furiei şi frustrarilor oamenilor, ce ieşisera la iveala la 2-3 august, spre "neajunsuri" remediabile, pe de alta parte se dorea inhibarea oricaror iniţiative de insurgenţa la deciziile partidului. Condamnaţilor trimişi in domiciliu forţat in locuri necunoscute, foştii ortaci le-au pierdut urma. Nu de "moarte buna" pierisera, au spus apoi despre ei. Reiese astfel, cu documente in regula, pentru orice eventual "cautator de adevaruri" in arhive ca nişte recidivişti turbulenţi işi primisera binemeritata pedeapsa. In vreme ce pentru oricare om care fusese la faţa locului era clar ca acela care-ar mai "indrazni" le va impartaşi soarta. Pana in 1989 acestea fusesera mesajele raspandite in toata ţara prin zvonuri.

"VIZITA DE LUCRU"
"Am fost ieri in Valea Jiului. Acolo s-au ridicat o serie de probleme legate de organizarea muncii, acestea le-am discutat cu cei de acolo şi sunt tovaraşi care rezolva problemele. S-au ridicat foarte multe probleme legate de proasta aprovizionare, ca nu s-a
realizat programul pe care l-am discutat acum doi ani şi orientarea stabilita atunci la Comitetul Politic Executiv de a asigura o aprovizionare prioritara pentru Valea Jiului"
Nicolae Ceauşescu,4 august 1977

DOCTORII
"In general, asistenţa sanitara şi ordinea şi disciplina in spitale lasa de dorit. Nici la Elias nu este mai bine este dezordine şi indisciplina"
Nicolae Ceauşescu,4 august 1977

SENTINTE ALE PROCESULUI
DARADICS PETRU din Lupeni, condamnat la 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi perturbarea liniştii publice
DABELEA ALEXANDRU din Vulcan - un an inchisoare pentru vatamare corporala şi 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri
TODERAŞCU IOAN din Lupeni - 1,5 ani inchisoare pentru vatamare corporala şi 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice
SORTAN IOJA din Lupeni - 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice
CaILa VASILE din Lupeni - 2 ani şi 6 luni inchisoare pentru instigare publica
VITEZ GHEORGHE din Petrila - 2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice
MANILIUC GHEORGHE din Petroşani - 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, 3 ani şi 6 luni pentru ofensa adusa autoritaţii
ILIE CONSTANTIN din Uricani, GUZU VASILE din Lupeni, COSTACHE GHEORGHE din Vulcan, DUMITRACHE GHEORGHE din Lupeni şi FLAMON ADOLF din Lupeni - 2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice
NAGY CAROL din Vulcan - 5 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire şi ofensa adusa autoritaţii
PETACA PETRU din Vulcan - 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire şi ofensa adusa autoritaţii
SILVESTER CORNEL din Vulcan - la 3 ani şi 6 luni inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire şi ofensa adusa autoritaţii
S-a stabilit ca in viitorul apropiat sa fie judecat şi GRaDINARU CONSTANTIN. La acea data DOBRE COSTICa este scos din zona, dosarul penal urmand a fi "definitivat". Instanţa a decis ca inculpaţii sa execute pedeapsa "prin munca corecţionala intr-o alta unitate socialista, prin efectuarea unei activitaţi productive".

[Citeste articolul in Jurnalul National]