joi, 7 februarie 2008

Dosarele Securitatii, dublate pe microfilme

Vasile Surcel
Adrian Mogos

Imediat dupa Revolutia din Decembrie ’89, fosta Securitate a fost trecuta in subordinea directa a lui Gelu Voican Voiculescu. Un personaj ciudat, care, dupa ce fusese cioclul Ceausestilor, ar fi trebuit sa fie si groparul DSS.

La inceputul anului 1990, Ministerul Apararii Nationale a intrat in posesia arhivelor Securitatii pe care, in lunile care au urmat, s-a grabit sa le ascunda. Apoi, incepand cu luna martie 1990, dupa infiintarea celui mai important dintre serviciile secrete post-revolutionare, o parte insemnata a acelor arhive a trecut in subordinea SRI. Intre decembrie 1989 si martie 1990, ruinele fostei Securitati au fost "administrate" de Gelu Voican Voiculescu, un personaj bizar, aparut parca din neant, pe care Revolutia l-a "propulsat" mai intai in functia de viceprim-ministru al Guvernului provizoriu, apoi in cea de deputat de Buzau si, ceva mai tarziu, l-a facut ambasador prin indepartatele tari africane. Acum, cand vine vorba despre arhivele Securitatii, Gelu Voican Voiculescu arata cu degetul spre Armata.
YOGHINUL SI REVOLUTIA. Inca din ziua de 22 Decembrie 1989, cand Televiziunea Romana Libera incepuse sa prezinte in premiera mondiala filmul unei revolutii transmise in direct, pe micile ecrane si-a facut aparitia un personaj straniu, care, ca un veritabil bodyguard, nu s-a mai dezlipit de Ion Iliescu. Era Gelu Voican Voiculescu, un om cu o statura atletica si figura ciudata, pe care nu se clintea absolut nici un muschi. In orele tarzii ale noptii de Craciun din 1989, cand aceeasi Televiziune Libera abia a catadicsit sa transmita filmul procesului si executiei lui Nicolae si Elenei Ceausescu, printre figurile celor care i-au judecat si condamnat la moarte pe cei doi "mareti conducatori" s-a putut remarca si barba alba, tunsa scurt a aceluiasi Voican Voiculescu. Apoi, abia prin aprilie 1990, cand Televiziunea a mai prezentat un alt film referitor la acest subiect, s-a vazut ca tot Voican a organizat si funeraliile Ceausestilor. Ceva mai tarziu s-a aflat ca vicepremierul pus in functie de noua Putere era un individ cu preocupari ezoterice complexe, specialist in astrologie si probabil practicant de yoga. Preocupari ezoterice confirmate mult mai tarziu, cand s-a aflat ca, inainte de inhumarea lui Nicolae Ceausescu, Voican, din motive numai de el stiute, a desenat pe capacul sicriului semnul lui Marte, anticul zeu al razboiului.
SEF AL SECURITATII ABIA DESFIINTATE. In lucrarea "Mostenitorii Securitatii", istoricul Marius Oprea descrie pe larg o succesiune haotica de masuri luate in ultimele zile ale anului 1989 de Puterea provizorie nou-instalata la Bucuresti in privinta fostei Securitati. "O mutare deloc lipsita de importanta pe tabla de joc a acelor zile a reprezentat-o emiterea pe 26 decembrie, de catre CFSN, a unui decret cu un unic articol, care avea urmatorul continut: "Se numeste in functia de ministru al Apararii Nationale generalul-colonel Nicolae Militaru". Suspectat de Ceausescu de tradare in favoarea KGB-ului, generalul Militaru fusese indepartat din functiile de comanda de peste un deceniu, timp in care s-a aflat sub supravegherea atenta a Securitatii. Odata instalat in functia de ministru al Apararii, acesta a semnat, alaturi de Ion Iliescu, un nou decret privind soarta fostului DSS. La articolul 1 al Decretului CFSN nr.4 se preciza: "Trec in componenta MApN Departamentul Securitatii Statului si Comandamentul Trupelor de Securitate, impreuna cu organele si unitatile din subordinea acestora. Sunt incluse in acestea structura, bugetul, personalul, armamentul, munitia, tehnica din dotare, fondurile fixe, precum si activul si pasivul din tara si din strainatate". Deci, cu toate ca despre arhivele Securitatii nu se pomenea absolut nimic, formal, acestea trecusera inca din 22 decembrie in subordinea Ministerului Apararii. Insa, pe 31 decembrie, imediat dupa arestarea lui Iulian Vlad si a apropiatilor acestuia, presedintele CFSN, Ion Iliescu, l-a numit comandant al "Departamentului Securitatii Statului" pe Gelu Voican Voiculescu, la acea data viceprim-ministru in Guvernul provizoriu". In continuare, istoricul Marius Oprea afirma ca in seara aceleiasi zile, la ora 22:00, Voican Voiculescu a organizat la sediul Ministerului de Interne o sedinta extraordinara, la care i-a invitat pe ofiterii superiori din Securitate. La acea intrunire, el le-a garantat ofiterilor DSS ca noua Putere nu va purta un razboi contra lor, ci se va limita doar la destructurarea institutiei. Apoi, incepand cu 2 ianuarie 1990, generalul Nicolae Militaru si acelasi Gelu Voican Voiculescu au coordonat preluarea de catre MApN a Securitatii. "Concret, s-a trecut la analizarea organigramei acesteia si la creionarea viitoarelor structuri informative ale Romaniei. Ele au avut ca baza personalul si logistica Securitatii, care in mod formal nu a fost niciodata desfiintata. Reamintim ca, prin Decretul semnat in 26 decembrie de Ion Iliescu si Nicolae Militaru, Directia Securitatii Statului era trecuta in componenta MApN, dar, cu toate acestea, pe 31 decembrie 1989, la comanda acesteia a fost numit vicepremierul Gelu Voican Voiculescu". Iata cum Voican a fost pus sa conduca o Securitate care abia fusese desfiintata.
"INTRE CLITORIS SI METAFIZICA"… SECURITATII. Chestionat in legatura cu preocuparile sale ezoterice, Gelu Voican Voiculescu, care pe atunci era inca viceprim-ministru, a dat in primavara anului 1990 o declaratie care a facut deliciul intregii prese din acea perioada: "Eu ma situez intre metafizica si clitoris". Nu se stie cat adevar spiritual continea acea afirmatie, dar un lucru este cert: Gelu Voican Voiculescu a participat din plin la "alchimia" integrarii angajatilor fostei Securitati in structurile primelor servicii secrete infiintate dupa Revolutia din decembrie 1989. In lucrarea mai sus amintita, istoricul Marius Oprea descrie pe larg aceste transformari subtile. "Astfel ca primul care "cladeste" pe ruinele Securitatii este fostul vicepremier al Guvernului provizoriu, Gelu Voican Voiculescu. Alegerea nu a fost intamplatoare. El se achitase cu succes in ochii protectorului sau, Ion Iliescu, de dificila misiune a procesului si executarii Ceausestilor. (…) Ca viceprim-ministru, dormea in Palatul Victoria, fara sa se desparta de un pistol automat, de dosarele de la Securitatea Municipiului Bucuresti (facute cadou de securistii pe care ii angajase) si de carnetelele sale: citea din dosare cu asiduitate doar primele file, "fisele de cadre"". Intr-adevar, de numele lui Gelu Voican Voiculescu este legata infiintarea primului serviciu secret post-decembrist: UM 0215, din subordinea Ministerului de Interne. Initial, acest organism nou-creat s-a numit "Directia de Paza a Obiectivelor de Interes Politic". In continuare, Marius Oprea descrie astfel spectaculoasa "schimbare la fata" a fostilor securisti: "Infiintarea UM 0215, in cadrul MI, si implicarea acestui ciudat personaj (n.r. - este vorba despre Gelu Voican Voiculescu) in formarea primului serviciu de informatii pentru uzul noii puteri vor da aripi fostilor securisti. Cu mult inaintea crearii SRI, aici se vor grupa fostii angajati ai unei unitati de elita a fostului regim: Securitatea Municipiului Bucuresti. 260 dintre acestia au fost selectati si au acceptat oferta de a lucra in noul serviciu secret. Oficial, acesta il avea in frunte pe amiralul Cico Dumitrescu, dar el era condus din umbra de Voican Voiculescu, secondat de consilierul sau, generalul de Securitate Nicolae Doicaru, si de colonelul Viorel Tache". Este de la sine inteles ca fostii securisti, trecuti "cu arme si bagaje" in noul serviciu de informatii, nu au venit cu mana goala la "Doi s’un sfert" (cum i s-a mai spus UM 0215). Dosarele aduse cu ei sau macar informatiile pe care acesti "specialisti" le-au obtinut in munca lor, dusa decenii la rand pe "tarlaua" Securitatii, au devenit niste arme redutabile, folosite din plin in cele mai dure episoade ale crancenului razboi politic la care asistam, de peste 15 ani, in tara noastra. Dar despre aceste dosare sau informatiile secrete continute de ele nu mai vorbeste acum absolut nimeni.

ARHIVA
"Dosarele nu aveau cum sa dispara. Arhiva era practic un depozit pe care eu nu l-am vazut niciodata. Dosarele care erau in lucru erau trimise pe masura ce erau finalizate la arhiva. La aceste dosare, care mai erau inca in lucru, mai aveau acces diversi ofiteri si este posibil sa fi fost luate sau copiate parti din dosare. In afara de asta, din cate stiu eu, de-a lungul timpului toata arhiva Securitatii a fost microfilmata. Microfilmele exista si au fost duse de Armata undeva la munte, fie la Bran, fie la Rasnov"
Gelu Voican Voiculescu - fost viceprim-ministru

"PISTOLARUL"
"Primul care "cladeste" pe ruinele Securitatii este fostul vicepremier al Guvernului provizoriu, Gelu Voican Voiculescu. Alegerea nu a fost intamplatoare. El se achitase cu succes in ochii protectorului sau, Ion Iliescu, de dificila misiune a procesului si executarii Ceausestilor (...) Ca viceprim-ministru, dormea in Palatul Victoria, fara sa se desparta de un pistol automat, de dosarele de la Securitatea Municipiului Bucuresti (facute cadou de securistii pe care ii angajase) si de carnetelele sale"
Marius Oprea - "Mostenitorii Securitatii"

GENERALUL STANCULESCU TACE
Unul dintre oamenii care stiu foarte bine ce anume s-a intamplat cu arhivele Securitatii preluate de Armata este generalul (r) Victor Athanasie Stanculescu (foto), numit ministru al Apararii Nationale in februarie 1990.
Ca ministru in perioada respectiva, el ar putea sa dea unele lamuriri legate de situatia arhivelor Securitatii si a Cancelariei PCR, care, in ianuarie 1990, fusesera trimise Armatei. Mai mult, Stanculescu ar putea elucida situatia acestor arhive atat in momentul in care le-a preluat, cat si atunci cand le-a predat. O alta situatie interesanta despre care ar putea sa aiba cunostinta este cea a arhivelor Directiei a IV-a de Contrainformatii Militare. Insa generalul Stanculescu a refuzat sa discute despre dosarele fostei Securitati, multumindu-se sa declare: "Arhivele au fost preluate de Militaru, iar pe asta nu mai aveti de unde sa-l luati. Altceva nu mai spun. Eu acum sunt in ancheta si refuz sa mai stau de vorba cu vreun ziarist, oricare ar fi tema".