joi, 7 februarie 2008

LEGE privind modificarea şi completarea Legea Arhivelor Naţionale, nr. 16/ 1996

CAP. 1 Dispoziţii generale
Art. I Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 71/ 9 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

ART. 1 Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Acestor documente statul le asigură protecţie specială, în condiţiile prezentei legi.

ART. 2 Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.

ART. 3 (modificat) Administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează de către Arhivele Naţionale, instituţie autonomă, cu personalitate juridică. Activitatea financiară a instituţiei Arhivele Naţionale se desfăşoară pe baza bugetului propriu, prevăzut anual în Legea bugetului de stat.
(alineat nou introdus) Contul de execuţie bugetară va fi prezentat Parlamentului odată cu raportul anual, cu avizul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, precum şi a celor pentru buget, finanţe reunite şi va fi dat publicităţii.
Arhivele Naţionale îşi exercită atribuţiile prin compartimentele sale specializate şi prin direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează în condiţii de pace, potrivit prevederilor prezentei legi, iar în caz de război sau de calamităţi naturale, de către creatori şi deţinători, cu sprijinul organelor desemnate cu atribuţii speciale în asemenea situaţii şi cu asistenţa de specialitate a Arhivelor Naţionale.

ART. 4 Persoanele fizice şi persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, denumite în continuare creatori şi deţinători de documente, răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor în condiţiile prevederilor prezentei legi.


CAP. 2 Atribuţiile Arhivelor Naţionale în administrarea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României

ART.5 Arhivele Naţionale acordă asistenţă de specialitate şi asigură desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente, îndeplinind următoarele atribuţii:
a) elaborează, în conformitate cu prevederile prezentei legi, norme şi metodologii de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi arhivistice, inclusiv pentru clasificarea şi includerea în Fondul Arhivistic Naţional al României a documentelor prevăzute la art. 2, care se dau publicităţii, după caz;
b) controlează aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare pe linia muncii de arhivă şi stabileşte măsurile ce se impun potrivit legii;
c) preia de la creatorii şi deţinătorii de arhivă documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în condiţiile şi la termenele prevăzute în prezenta lege;
d) asigură evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor pe care le deţine;
e) asigură documentele pe bază de microfilme şi alte forme de reproducere adecvate;
f) constituie şi dezvoltă banca de date a Arhivelor Naţionale şi reţeaua automatizată de informare şi documentare arhivistică, stabileşte măsuri pentru corelarea tehnică şi metodologică şi pentru colaborarea serviciilor de informare şi documentare arhivistică şi a compartimentelor similare din cadrul sistemului Naţional de informare şi documentare;
g) elaborează şi editează "Revista Arhivelor" şi alte publicaţii de specialitate, destinate informării şi sprijinirii cercetării ştiinţifice, precum şi punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României;
h) asigură, prin Facultatea de Arhivistică şi Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică, pregătirea şi specializarea personalului necesar desfăşurării activităţilor arhivistice;
i) la cerere sau din oficiu atestă dacă un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic Naţional al României;
j) autorizează scoaterea temporară peste graniţă a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în scopul expunerii sau documentării cu ocazia unor manifestări ştiinţifice sau culturale internaţionale;
k) întreţine şi dezvoltă relaţii cu organele şi instituţiile similare din străinătate, în vederea informării reciproce în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi de reproduceri de pe acestea; asigură aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privind domeniul arhivistic şi participă la congrese, conferinţe, reuniuni şi consfătuiri arhivistice internaţionale;
l) asigura aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare în realizarea protecţiei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, respectiv în apărarea secretului de stat, paza şi conservarea acestor documente, atât în timp de pace, cât şi la mobilizare sau război.

ART. 6 (modificat) În cadrul Arhivelor Naţionale funcţionează un Consiliu Ştiinţific, care analizează şi face propuneri privind normele şi metodologiile de lucru specifice, necesare desfăşurării şi dezvoltării activităţii arhivistice, analizează şi aprobă activitatea comisiilor speciale.
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Ştiinţific se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare a Arhivelor Naţionale.
Consiliul Ştiinţific este format din 11 membri, dintre care un preşedinte şi trei vicepreşedinţi.
Durata mandatului membrilor Consiliului Ştiinţific este de 5 ani, iar aceştia pot fi reinvestiţi numai o singură dată.
Pentru a fi numit membru în Consiliu Ştiinţific se cer studii superioare, înaltă competenţă profesională, o bună reputaţie şi cel puţin 15 ani vechime în activităţi desfăşurate în arhivistică, cercetare, documentare sau în alte domenii.
Calitatea de membru al Consiliului Ştiinţific este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii sau demnităţi publice, cu excepţia activităţii didactice din învăţământul superior.
Membrilor Consiliului Ştiinţific le este interzisă exercitarea direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ şi participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, regii autonome sau a unor organizaţii cooperatiste.
(Nou introdus) Art. 61. Membrii Consiliu ştiinţific sunt numiţi, în funcţii prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor reuniţi în şedinţa comună a celor două camere ale Parlamentului. Preşedintele Consiliu Ştiinţific este directorul general al Arhivelor Naţionale.
Propunerile formulate de grupurile parlamentare nominalizează candidaţii pe funcţii şi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului în termen de 15 zile de la declanşarea procedurii de numire.
Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi a Senatului înaintează propunerile Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei juridice de numiri, disciplină şi validări a Senatului, în vederea audierii candidaţilor în şedinţa comună. În urma audierii, comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
(Nou introdus) Art. 62 - În vederea exercitării funcţiei, fiecare membru al Consiliului Ştiinţific este obligat să depună în faţa preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, în prezenţa celorlalţi membrii numiţi, următorul jurământ:
“Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios şi cu loialitate îndatoririlor ce îmi evin în funcţia publică în care am fost numit şi să păstrez secretul de stat şi secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Depunerea jurământului se face în termen de 10 zile de la numirea în funcţie.
În cazul refuzului depunerii jurământului, persoana în cauză este revocată din funcţie şi se procedează la înlocuirea acesteia prin numirea altei persoane.


CAP. 3 Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente
Secţiunea I - Evidenţa documentelor

ART. 7 Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii.

ART. 8 Anual, documentele se grupează în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă, care se întocmeşte de către fiecare creator pentru documentele proprii.
Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aprobă de către Arhivele Naţionale, iar cele ale celorlalţi creatori, de către direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, potrivit anexei nr. 1.

ART. 9 Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an de la constituire, pe baza de inventar şi proces-verbal de predare- primire, întocmite potrivit anexelor nr. 2 şi 3.
Evidenţa tuturor intrărilor şi ieşirilor de unităţi arhivistice din depozit se ţine pe baza unui registru, potrivit anexei nr. 4.
(Modificat) Scoaterea documentelor din evidenţa arhivei naţionale se face numai cu aprobarea Consiliului Ştiinţific al Arhivelor Naţionale, în urma distrugerii provocate de o depozitare incorectă, de calamităţi naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil şi de neînlăturat, la solicitarea scrisă a creatorilor şi deţinătorilor de documente, cu avizul scris al comisiei centrale de selectare a documentelor.
Secţiunea a II-a Selecţionarea documentelor

ART. 10 În cadrul Arhivelor Naţionale funcţionează comisia centrală de selecţionare a documentelor, care coordonează activitatea de selecţionare a documentelor întocmite şi deţinute de creatorii la nivel central, iar în cadrul direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale funcţionează câte o comisie de selecţionare a documentelor, care coordonează activitatea de selecţionare a documentelor întocmite şi deţinute de ceilalţi creatori.
(Modificat) Organizarea şi atribuţiile comisiilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin regulament propriu aprobat de Consiliu ştiinţific al Arhivelor Naţionale.

ART. 11 În cadrul fiecărei unităţi creatoare şi deţinătoare de documente funcţionează câte o comisie de selecţionare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului unităţii respective, fiind compusă din: un preşedinte, un secretar şi un număr impar de membri numiţi din rândul specialiştilor proprii. Această comisie se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică; hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5.
Procesul-verbal de selecţionare, însoţit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca fiind lipsite de valoare, precum şi de inventarele documentelor ce se prelucrează arhivistic, se înaintează spre aprobare Comisiei centrale de selecţionare, în cazul creatorilor şi deţinătorilor de documente la nivel central, sau comisiilor din cadrul direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul celorlalţi creatori şi deţinători de documente.
Documentele se scot din evidenţele arhivelor şi se pot elimina numai în baza proceselor-verbale ale comisiilor prevăzute la alin. 2.
În cazul administratorului unic, acesta poartă răspunderea pentru selecţionarea documentelor ce urmează a fi arhivate.
Secţiunea a III-a Păstrarea documentelor

ART. 12 Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze documentele create sau deţinute în condiţii corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente sunt obligate să le păstreze în spaţii special amenajate pentru arhivă. Noile construcţii ale creatorilor şi deţinătorilor de arhivă vor fi avizate de către Arhivele Naţionale sau direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, numai dacă au spaţii prevăzute pentru păstrarea documentelor.
Depozitele de arhivă vor fi dotate, în funcţie de formatul şi de suportul documentelor, cu mijloace adecvate de păstrare şi de protejare a acestora, precum şi cu mijloace, instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.
Secţiunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Naţionale

ART. 13 Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale şi la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după cum urmează:
a) documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, dupa 20 de ani de la crearea lor;
b) documentele scrise, cu excepţia actelor de stare civilă şi a documentelor tehnice, după 30 de ani de la crearea lor;
b1) documentele cu valoare practică, în baza cărora se eiliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, după 50 de ani de la crearea lor.
c) documentele tehnice, dupa 50 de ani de la crearea lor;
d) actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;
e) matricele sigilare confecţionate din metal, având înscrise toate însemnele legale şi denumirea completă a unităţii, după scoaterea lor din uz.

ART. 14 (Se abrogă) Creatorii şi deţinătorii de arhivă pot deţine documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României şi după expirarea termenului de depunere, dacă sunt necesare în desfăşurarea activităţii lor, pe baza aprobării directorului general al Arhivelor Naţionale, în cazul creatorilor şi deţinătorilor la nivel central, şi a directorilor direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, pentru ceilalţi creatori şi deţinători, în condiţiile respectării prevederilor prezentei legi.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, alte organe cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, precum şi Academia Română îşi păstrează documentele proprii în condiţiile prezentei legi şi după expirarea termenelor prevăzute la art. 13.

ART. 15 Persoanele fizice care deţin documente din Fondul Arhivistic Naţional al României le pot depune la Arhivele Naţionale sub formă de custodie sau donaţie, scutite de taxe şi impozite.
Deţinătorul care doreşte să vândă documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României este obligat să comunice aceasta Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, care au prioritate la cumpărarea oricăror documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României şi care trebuie să se pronunţe în termen de 60 de zile de la data înregistrării comunicării.

ART. 16 Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, vor fi păstrate de către creatorii şi deţinătorii de documente.

ART. 17 (Modificat) Creatorii şi deţinătorii de documente, prevăzuţi la art. 15, sunt obligaţi să depună la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le deţin, la expirarea termenelor de depunere a acestora.

ART. 18 În cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de un altul, documentele vor fi preluate pe bază de inventar/opis al fiecărui dosar, în condiţiile legii, de către Arhivele Naţionale sau de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz.
Documentele emise de către Comitetul Central al PCR, CC al UTC şi comitetele judeţene ale acestora, precum şi de structurile organizatorice centrale şi teritoriale ale Securităţii Statului, până în momentul desfiinţării acestor creatori de documente, vor fi predate Arhivelor Naţionale de către instituţiile care au preluat în custodie aceste documente după data de 1 ianuarie 1990.
Documentele prevăzute la alin. 2 se vor preda, până la 31 decembrie 2006, pe baza inventarierii acestora de către o comisie comună, paritară, alcătuită din reprezentanţi ai Arhivelor Naţionale sau direcţiilor sale judeţene, după caz, şi reprezentanţi ai deţinătorului acestor documente.
Excepţie de la prevederile alin. 2 şi 3 fac documentele predate şi prevăzute a se preda CNSAS.

ART. 19 Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie.
CAP. 4 Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României

ART. 20 Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi folosite pentru: cercetare ştiinţifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acţiuni educative, elaborarea de publicaţii şi eliberarea de copii, extrase şi certificate.
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni Români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.
(Modificat) Documentele de valoare deosebită nu se expun public în original, ci sub forma de reproduceri, numai cu aprobarea Consiliului Ştiinţific.

ART. 21 Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează şi le deţin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prăvazut la art. 13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.
(Modificat) Serviciile prestate de către Arhivele Naţionale pentru rezolvarea solicitărilor formulate de persoanele juridice şi persoanele fizice se efectuează, contra cost, în condiţiile prevăzute de lege. Tarifele care se percep, pe categorii de servicii, se stabilesc prin decizia directorului general al Arhivelor Naţionale, cu avizul Consiliului Ştiinţific.

ART. 22 Documentele a căror cercetare poate afecta interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi informaţiile pe care le conţin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare.
(Modificat) Fac parte din această categorie documentele care:
privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenţa statului român, potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare;
pot leza drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului;
sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare, situaţie stabilită de comisia de specialitate şi consemnată într-un proces-verbal;
nu sunt prelucrate arhivistic.
21 Documentele prevăzute la art. 18, indiferent de modalitatea de deţinere, vor fi puse în circuitul public de cercetare, fără restricţia de timp prevăzută la art. 13, dacă nu fac parte din categoria documentelor prevăzută la alin.2.
(Modificat) Stabilirea documentelor prevăzute la alin. 1 şi 2 se face de către Consiliul Ştiinţific al Arhivelor Naţionale, cu avizul Comisiei centrale de selecţionare a documentelor, cu respectarea prevederilor Anexei 6. Astfel de documente, cu avizul Consiliului Ştiinţific, pot fi cercetate de către autorităţile statului abilitate cu cercetarea şi finalizarea unor dosare careprivesc săvârşirea unor fapte incriminate penal.


CAP. 5 Personalul arhivelor

ART. 23 Creatorii şi deţinătorii de documente, prevăzuţi la art. 2, persoane juridice, au obligaţia de a înfiinţa compartimente de arhivă sau de a desemna persoane responsabile cu probleme de arhivă, în funcţie de valoarea şi cantitatea acestora.
Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, structura şi competenţa acestor compartimente de arhivă vor fi stabilite de către conducerea unităţii creatoare şi deţinătoare de documente, cu avizul Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

ART. 24 Formarea, atestarea şi perfecţionarea personalului de specialitate din Arhivele Naţionale, cât şi din celelalte unităţi creatoare şi deţinătoare de documente de arhivă se realizează prin Facultatea de Arhivistică şi prin Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică.

ART. 25 Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Naţionale va fi dimensionat în funcţie de calitatea şi specificul materialului documentar aflat în administrare şi face parte din categoria funcţionarilor publici.


CAP. 6 Răspunderi şi sancţiuni

ART. 26 Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală.

ART. 27 Sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal.

ART. 28 Scoaterea peste graniţă a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României sau înstrăinarea acestora către persoane fizice sau persoane juridice străine, fără autorizarea Arhivelor Naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Tentativa se pedepseşte.

ART. 29 Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) neinventarierea documentelor sau neîntocmirea de către creatorii acestora, persoane juridice, a nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii, potrivit art. 8 alin. 2;
b) modificat nepredarea de către compartimentele specializate ale creatorilor şi deţinătorilor de documente la termenele legale, a documentelor, pe bază de inventar şi proces – verbal de predare primire, potrivit prevederilor art. 9.
c) neselecţionarea documentelor create şi deţinute de către persoane juridice, la termenele prevăzute în nomenclatorul propriu, de către comisia de selecţionare a documentelor, în condiţiile prevăzute la art. 11;
neasigurarea condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi protejare a documentelor create şi deţinute de către creatorii şi deţinătorii de arhivă, persoane juridice sau persoane fizice, potrivit art. 12;ţ
nepredarea, la Arhivele Naţionale şi, după caz, la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României de către creatorii şi deţinătorii de documente de arhivă, la expirarea termenelor prevăzute la art. 13;
oferta de vânzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României de către persoane fizice sau persoane juridice, fără respectarea priorităţii Arhivelor Naţionale de a le cumpăra, potrivit prevederilor art. 15 alin. 2;
nedepunerea la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz, de către creatorii şi deţinătorii de documente de arhivă, a inventarelor pe care le deţin la expirarea termenelor de depunere, în condiţiile prevăzute la art. 17.

ART. 30 (Modificat) Contravenţiile prevăzute la art. 29 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la art. 29 lit. a), d) şi f);
b) cu amendă de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele prevăzute la art. 29 lit. b), c), e) şi g).
Amenda se aplică şi persoanei juridice. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 29 lit. f), Arhivele Naţionale pot solicita instanţei judecătoreşti anularea actului de vânzare, chiar şi după expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale, în condiţiile legii civile.

ART. 31 Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 29 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii Arhivelor Naţionale şi, după caz, ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

ART. 32 Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.

ART. 33 (Modificat) Contravenţiilor prevazute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


CAP. 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 34 Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să comunice în scris, în termen de 30 de zile, Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, documentele care le atestă înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea, în condiţiile legii.

ART. 35 Denumirile Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi Arhivele Statului, folosite în actele normative în vigoare, se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Naţionale.

ART. 36 Dispoziţiile din prezenta lege referitoare la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale se aplică, în mod corespunzător, şi Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale.

ART. 37 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.

ART. 38 Decretul nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României.


ANEXA 6
LISTA
Categoriilor de documente care pot fi date în cercetare în condiţiile art. 20 alin.3
- documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după 100 de ani de la crearea lor,
- documentele privind politica externă , dupa 50 de ani de la crearea lor;
- documente ale societăţilor comerciale cu capital privat, după 20 de ani de la crearea lor;
- documentele fiscale, după 20 de ani de la crearea lor;
- documentele notariale şi judiciare, dupa 20 de ani de la crearea lor.
- dosarele personale, dupa 50 de ani de la crearea lor;
- documentele privind viata privata a unei persoane, dupa 20 de ani de la
moartea acesteia.

(nou introduse) Art. II (1) Prezenta lege intră în vigoarela 1 martie 2006
(2) În termen de 180 de zile, de la intrarea în vigoare a legii, se vor preda de către ceratori şi deţinători, pe bază de protocol, documentele al căror termen legal de predare s-a îndeplinit potrivit legii.
(3) Clădirile în care sunt depozitate documentele ce se vor prelua potrivit alin. (2) trec în administrarea Arhivelor Naţionale.
Art. III - În termen de 180 de zile de la publicarea legii, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Arhivelor Naţionale se modifică, prevederile acestuia adaptându-se dispoziţiilor prezentei legi. În acelaşi termen se va aproba şi Regulamentul de funcţionare a Consiliului Ştiinţific al Arhivelor Naţionale.
Art. IV - Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.