joi, 7 februarie 2008

Suspiciuni au fost şi o să fie, că dosarele au fost periate

Diana Rucinschi
Andreea Caşcaval

Cu o întârziere de 10 ani de la desfiinţare PCR şi a Securităţii, în 2001 a fost înfiinţată instituţia menită a desluşi păcatele comunismului: Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS). Explozia de adevăr promisă nu s-a materializat încă. În ciuda criticilor, preşedintele CNSAS, Gheoghe Onişoru consideră că demararea preluării accelerate a arhivelor este un pas înainte.

JN: Prin Hotărârea nr.13 CSAT, s-a decis urgentarea preluării dosarelor... Ce efecte practice a avut acestă hotărâre?
GO: CNSAS a început din martie 2001 să preia arhive: de la SRI, de la SIE şi de la Ministerul Justiţiei. De la Ministerul Aparării încă nu am primit nimic. În 4 ani am preluat circa 750 de metri liniari de arhivă, iar începând de pe 10 martie 2005 şi până în aprilie am luat peste 2 km de arhivă de la SRI.
JN: Rolele şi microfilmele de la Piteşti vă vor reveni tot dumneavoastră?
GO: Legea spune că toată arhiva va veni dinspre SRI. Normal este ca CNSAS-ul să preia toate documentele create de securitate, inclusiv de la Arhivele Naţionale, inclusiv de la MapN, de la SIE şi de la SRI şi să fie creată o bază naţională, o arhivă istorică. De la SIE noi nu preluăm dosare, noi preluăm CD-uri şi le trecem pe un suport de hârtie.
JN: S-a spus de foarte multe ori că toate informaţiile se află la CID (Centrul de Informare şi Documentare). Aţi fost vreodată la CID? Aţi făcut demersuri pentru a primi ce se află acolo?
GO: Nu. A fost o discuţie legată de acest CID la care Serviciul Român de Informaţii a declarat că acolo sunt doar informaţii parţiale. Noi în momentul de faţă ne facem propria bază de date care este mult mai completă pentru că noi nu trecem doar titularul dosarului, ci într-o fişă a noastră sunt trecute indexuri cu toate persoanele care apar: persoane urmărite, turnători, informatori, ofiţeri. Toate aceste informaţii sunt băgate într-o bază de date care în momentul în care vom procesa toată arhiva va fi mult mai puterincă decât cea pe care a avut-o fosta Securitate.
JN: A existat un plan iniţial, adică un fel de proiect asupra a ce anume trebuie preluat şi de la cine?
GO: Până acum CNSAS a preluat punctual. Şi anume, vă spun ce: am verificat Parlamentul şi atunci am trimis liste la deţinătorii de arhive pentru toţi membrii parlamentului. De acolo revine fie o listă în care se spune dacă aceste persoane au dosare sau nu. Apoi am verificat membrii guvernului, s-a verificat până la nivel de secretar de stat ş.a.m.d. Deci până acuma noi am preluat punctual. Începând din 10 martie se preia totul. S-a început cu dosarele informatorilor. Ce avem noi acuma, acolo, peste 300.000 de dosare sunt numai de informatori. Unele dintre ele sunt de 3 file unele de sute de file. Dosarele sunt foarte diferite.
JN: Cum se desfăşoară preluarea dosarelor? Au fost voci care au susţinut că această preluare a fost organizată haotic....
GO: Totul se preia foarte riguros şi ştim exact unde se găseşte, în cei trei kilometri, orice dosar la orice oră. Totul este preluat pe bază de proces verbal, mai mult decât atât, SRI-ul predă acum mult mai mult decât putem noi să procesăm. La noi se lucrează şi 2, 3 ,5, 10 metri într-o zi. Ori într-o zi SRI-ul ne dă între 100 şi 200 de metri. Am avut o zi cu 226 de metri de arhivă. Există o zonă tampon în care are acces SRI-ul şi CNSAS-ul, iar din zona aia noi încet, încet preluăm. Dar dacă interesează un dosar care nu este pe raftul de unde iau eu şi este la 2 km mai încolo nu-i nici o problemă. Ştiu exact unde se află, am mers l-am luat. SRI-ul are toate aceste lucruri pregătite şi în momentul în care noi cerem ceva şi acel ceva se găseşte în acea zonă tampon, reprezentantul nostru cu reprezentantul lor, ia acest dosar, a trecut la mine, l-am numerotat şi intră în proprietatea mea.
JN: Cum v-aţi înţeles cu SRI-ul? Au existat momente aprinse, replici cu scântei...
GO: Nu a fost dragoste între cele două instituţii. SRI-ul care este o instituţie militarizată, cu o ierarhie, ne-a privit că pe o şheahtă de... A fost însă mai degrabă un război mediatic, a fost un război nu între CNSAS şi SRI, ci între Colegiu (instituţia de conducere a Consiliului - n.r.) şi SRI, iar uneori între unii membri ai Colegiului şi SRI. Pentru că au fost momente în care întregul Colegiu a reacţionat prin comunicate la anumite lucruri care ni s-au părut incorecte, după cum au fost şi momente în care şi SRI-ul a dat comunicate împotriva noastră.
JN: Şi în prezent?
GO: Ceea ce este important în momentul de faţă şi în contextul actual în care CSAT-ul a dat acea hotărâre de preluare a arhivelor, există o colaborare foarte bună cu SRI-ul în momentul de faţă. Ei chiar au cheltuieli mari în legătură cu această mutare de arhivă pentru că să aduci un tir de la Baia Mare până aici însoţit de o unitate antitero care pleacă din Bucureşeti costă foarte mult. În momentul în care toată arhiva o să vină la noi, asta o să fie istorie.
JN: S-a întâmplat să preluaţi dosare de la SRI din care să lipsească pagini?
GO: Ştiţi ce se întâmplă? Dosarele care vin de la SRI nu sunt numerotate. Noi suntem cei care le numerotăm de la 1 la.... Dosarele acestea se constituie din fişe şi informaţii preluate din mai multe părţi.
JN: Dar nu s-a păstrat organizarea arhivei Securităţii?
GO: Ba da, noi aşa le-am păstrat. Însă înainte de momentul în care un dosar se clasează în arhivă, el este lucrat de un ofiţer: care îl are în fişet şi care îşi face tot felul de numerotări. Şi din aceasta cauză o să vedeţi că sunt dosare în care o să vedeţi că sunt trei patru rânduri de numerotări: numerotarea ofiţerului, a arhivelor, o parte la informator. Notele informative nu rămân în dosarul lui ci sunt duse în dosarul victimei. Din acest motiv există această formulă. Fără îndoială că suspiciuni au fost şi o să fie, că dosarele au fost periate. Dar nu avem ce face, noi lucrăm cu ceea ce avem. În momentul în care lucrurile ajung la noi nu intervenim în niciun fel, le punem ca atare la dispoziţia celor care vor să vadă aceste dosare.
JN: În 2002, CNSAS-ul a făcut un proiect de modificare a Legii Ticu Dumitrescu. De ce este mort?
GO: Noi am venit cu nişte schimbări, dar în momentul în care a intrat în Parlament o astfel de lege asupra căreia există puncte de vedere atât de divergente, este foarte greu să armonizezi aceste puncte de vedere. Şi cu toate că anul acesta nu cred că se va întâmpla ceva, pentru că există această prioritate, e foarte posibil însă ca la începutul anului viitor când se va termina mandatul primului Colegiu, să se găsească o formă care poate fi : să se renunţe la Colegiu, sau să se transforme instituţia într-un Centru Naţional Arhivistic, într-un institut de istorie cum există în Polonia.
JN: Ce anume ar fi trebuit modificat la Legea CNSAS?
GO: Există în lege un punct care spune că deţinătorii de arhive transferă arhiva cu totul. În proiectul iniţial al legii există o specificare că noua instituţie va prelua arhiva cu tot cu clădire. Însă în vara lui 1999, parlamentul a schimbat acest punct şi a introdus acest cuvânt transfer. Şi atunci în mod evident trebuie să le transferăm.
JN: Sunteţi mulţumit de felul în care decurg lucrurile? Sunt foarte multe persoane care consideră că CNSAS nu prea face....
GO: Eu zic că trebuie să vedem partea bună a lucrurilor, faptul că această arhiva se mişcă şi este cea mai amplă mişcare din Europa de Est, după cel de-al doilea război mondial. Este foarte important că arhiva de la Baia Mare nu mai stă la Baia Mare, stă la mine la Popeşti Leordeni. Este clar un pas înainte, numai cine nu vrea nu vede că este un pas înainte. Dacă căutăm nod în papură fără îndoială că o să găsim: că sunt 19 grade în loc de 20, că bate vântul dinspre dreapta şi nu dinspre stânga. Sunt primul conştient că nu e totul perfect dar e clar că se mişcă nişte lucruri.

CNSAS: PRIVILEGIAŢI ŞI FUNCŢIONARI
CNSAS-ul a apărut în 2000. În martie 2000, Parlamentul a votat componenţa Colegiului, format din 11 membri, al căror mandat de şase ani va expira în martie 2006. În primăvara şI vara anului 2000, Colegiul a pregătit regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, care a fost prezentat Parlamentului şi transformat în lege şi a procedat la angajarea funcţionarilor publici. Când vorbim de CNSAS sunt două paliere. E Colegiul format din 11 demnitari numiţI de Parlament pe 6 ani şI este instituţia ca atare formată din funcţionari publici angajaţi contractual, care în momentul de faţă, este de 197 de persoane.

VADIM „ACHITAT” DE ONIŞORU
Deciziile în cadrul Colegiului se iau cu majoritate de voturi. Potrivit preşedintelui Colegiului, de cele mai multe ori ele au fost luate chiar cu unanimitate:”Foarte puţine au fost cele în care am avut o abţinere sau un vot împotrivă şi în cazul acesta a fost o abţinere pentru a nu da impresia că suntem ca Partidul Comunist cu unanimitate.” Au existat însă şi cazuri pe muchie de cuţit, în care s-a ajuns la egalitate de voturi, situaţiei în care votul preşedintelui contează dublu. „Cazul cel mai celebru este al lui Vadim Tudor, în care au fost 4 voturi pentru şi 4 voturi contra. Pentru că eu am spus că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică conform legii, votul meu a fost considerat dublu şi atunci decizia a fost că nu a facut poliţie politică.”, a declarat Gheorghe Onişoru, preşedintele CNSAS.